Indemnizaţia pentru creşterea copilului nu e un drept bazat pe contributivitate, ci un beneficiu social bazat pe principiul solidarităţii sociale, la fel ca ajutoarele pentru oameni defavorizaţi, spune CCR

18 06. 2023
Girl in red dress sitting with teddybear on boardwalk
Childhood secrets are best shared with reliable friend. And if you are small sad girl teddybear is willing to be your perfect friend.

Indemnizaţia de creşterea copilului şi ajutoarele şi alocaţiile pentru persoanele defavorizate fac parte din aceeaşi categorie de drepturi, spune CCR.

Curtea Constituţională subliniază că dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului este o expresie a statului social, respectiv a obligaţiei statului de a interveni prin măsuri adecvate pentru susţinerea cetăţenilor care se află în situaţii defavorabile, din motive obiective, care pot să afecteze dreptul acestora la un nivel de trai decent, dar că în această categorie de drepturi intră şi alte măsuri de asistenţă socială, așa cum sunt alocaţia de stat pentru copii, ajutoarele şi alocaţiile acordate categoriilor defavorizate și drepturile persoanelor cu dizabilităţi, reiese din decizia CCR nr. 91 din 2 martie 2023, consultată de Economica.net.

„Acesta este sensul articolului 2 alineatul (1) din OUG nr. 111/2010, potrivit căruia persoanele care în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit, (…) beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară”, se arată în motivarea deciziei CCR nr. 91 din 2 martie 2023, recent publicată în Monitorul Oficial şi consultată de Economica.net.

Legiuitorul este singurul în măsură să aprecieze, în funcție de resursele financiare disponibile, condițiile și cuantumul acordării acestor drepturi, astfel încât să realizeze o acoperire cât mai adecvată și echitabilă a diverselor nevoi pe care le invocă diferitele categorii sociale aflate în situații speciale, care justifică acordarea asistenței sociale, potrivit deciziei CCR, consultate de Economica.net.

Din septembrie 2017 indemnizaţia de creşterea copilului este plafonată la cel mult 8.500 de lei lunar.

Economica.net vă aminteşte că în anul 2017 guvernul Tudose a decis să introducă din nou plafon maxim al indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Concret, începând cu luna septembrie 2017, cuantumul indemnizaţiei de creşterea copilului este de cel mult 8.500 de lei lunar.

OUG nr. 55/2017 a modificat şi completat Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, instituind o limită maximă de 8.500 lei a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017. Această limită maximă se menţine şi în prezent.

Camera Deputaţilor are pârghiile necesare să schimbe această stare de fapt prin adoptarea unei propuneri legislative, potrivit căreia plafonul maxim al indemnizaţiei de creşterea copilului va creşte la 12.000 de lei în 2023.

O propunere legislativă de modificare a OUG nr. 110/2010 vizează creşterea plafonului maxim al indemnizaţiei de creşterea copiilor la 12.000 de lei în anul 2023, de la 8.500 de lei, cât e în prezent. Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Senat la 12 iunie, potrivit informaţiilor obţinute de Economica.net de la Senat.

Dacă propunerea va fi adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, va fi cea mai importantă schimbare adusă indemnizaţiei de creşterea copilului din 2017 încoace, când guvernul de la acea vreme a decis să penalizeze mamele cu venituri mari.

Persoanele cu venituri mari nu sunt discriminate prin instituirea plafonului maxim al ICC de 8.500 de lei lunar, susţine CCR. 

Prin venituri mari CCR înţelege venituri peste 10.000 de lei net lunar. Persoanele care obţin venituri medii lunare mai mari decât 10.000 de lei net sunt cele afectate de instituirea plafonului maxim al indemnizaţiei de creşterea copilului de 8.500 de lei, a arătat Economica.net încă din 2017.

Curtea Constituţională a reţinut constant în jurisprudența sa în materie că dreptul la indemnizaţie pentru creşterea copilului, nefiind consacrat expres în Constituție, reprezintă o opţiune a legiuitorului. Prin instituirea unei limite maxime de 8.500 lei a indemnizaţiei pentru creșterea copilului, legiuitorul nu a încălcat principiul egalității în fața legii, consacrat de articolul 16 din Constituție, neinstituind discriminări pentru persoanele cu venituri superioare, iterează CCR în decizia nr. 91 din 2 martie 2023, consultată de Economica.net.

Reguli diferite de stabilire a indemnizaţiei pentru persoanele care au venit mediu lunar mai mic sau egal cu 10.000 de lei net şi pentru cele care câştigă, în medie, peste 10.000 de lei net lunar. 

Indemnizaţia de creşterea copilului reprezintă 85% din valoarea medie a veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, în cazul oamenilor care au venituri medii nete lunare mai mici sau egale cu 10.000 de lei. Spre comparaţie, indemnizaţia e 8.500 de lei şi reprezintă sub 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, în cazul oamenilor care au venituri medii nete lunare mai mari decât 10.000 de lei. Cu cât venitul mediu lunar e mai mare decât 10.000 de lei, cu atât indemnizaţia, care e plafonată la 8.500 de lei, reprezintă un procent tot mai mic din venit.

Indemnizaţia minimă se stabileşte diferit

Cuantumul minim al indemnizației de creşterea copilului e 1.495 lei de la 1 martie 2023. Valoarea minimă a indemnizaţiei rezultă din înmulţirea coeficientului de multiplicare de 2,5 cu valoarea indicatorului social de referință (ISR). Din martie 2023 valoarea ISR e de 598 lei.

Indemnizaţia de creşterea copilului nu e nominalizată expres în Constituţie, drept care legiuitorul poate modifica şi chiar înceta acordarea acestui drept.

Curtea iterează o decizie din 2020, conform căreia acordarea indemnizaţiei de creşterea copilului reprezintă pentru legiuitor o obligație de mijloace care depinde în mare măsură de contextul social și economic în care este reglementată și de resursele financiare pe care statul le poate aloca în această direcție. Astfel, neavând o nominalizare expresă în Constituție, dreptul la indemnizaţie pentru creșterea copilului reprezintă o opțiune a legiuitorului, acesta fiind liber ca, în funcție de resursele financiare disponibile, să stabilească acordarea acestui drept, conținutul și limitele acestuia, precum și condițiile în care poate fi acordat și să le modifice atunci când realitățile economice și sociale o impun.

“În măsura în care anumite drepturi nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecție socială luate, fără a fi necesar să se supună condițiilor articolului 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu și pe cele stabilite prin legi”, subliniază CCR în decizia nr. 91 din 2 martie 2023, consultată de Economica.net.

Economica.net a scris despre acest subiect încă din anul 2020.

Cele mai importante schimbări aduse indemnizaţiei de creşterea copilului din 2011 încoace, analizate de Economica.net

Mamele, sacrificate pentru a scoate ţara din criză.

În perioada ianuarie 2011 – septembrie 2012, programul indemnizaţiei de creşterea copilului a suferit cele mai dure modificări din ultimii 12 ani. Schimbările draconice aduse acestui program de guvernul Boc au avut ca scop declarativ scoaterea ţării din criză.
În perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2010, indemnizaţia de creşterea copilului (ICC) reprezenta 85% din veniturile realizate de părinte în ultimele 12 luni. ICC a fost cuprinsă între 600 de lei şi 4.000 de lei lunar.
Începând cu data de 1 ianuarie 2009, indemnizaţia pentru creşterea copilului reprezenta 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni şi era cuprinsă între 600 de lei şi 4.000 de lei.

Indemnizaţia s-a acordat în această formulă în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 148 din 3 noiembrie 2005, actualizată prin actele normative publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 31 decembrie 2008, arată o analiză făcută de Economica.net pe baza datelor pe care le-am primit de la Ministerul Muncii.

În anul 2011, Guvernul a sacrificat părinţii ca să scoată ţara din criză.

În perioada 1 ianuarie 2011 – 31 septembrie 2012, indemnizaţia pentru creşterea copilului scade la 75% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni şi se introduce plafonul maxim al indemnizaţiei, în valoare de 3.400 de lei lunar pentru concediu de un an, şi de 1.200 de lei lunar pentru părintele care alege să stea doi ani în concediu pentru creşterea copilului.
Concret, în perioada 2011 – octombrie 2012, părintele a avut de ales între:

  • concediu pentru creşterea copilului pe o perioadă de un an de zile şi ICC cuprinsă între 600 de lei şi 3.400 de lei.
  • concediu pentru creşterea copilului pe o perioadă de doi ani şi ICC cuprinsă între 600 de lei şi 1.200 de lei lunar.
    Aceste schimbări aduse ICC s-au făcut prin OUG nr. 111 din 2010, arată analiza Economica.net.

8 decembrie 2010, data la care guvernul emite Ordonanţa de Urgenţă prin care penalizează părintele care a ales să stea doi ani în concediu pentru creşterea copilului. Aşa cum arătat mai sus, părintele care a ales să stea doi ani în concediu pentru creşterea copilului a primit o indemnizaţie lunară de maximum 1.200 de lei, faţă de 3.400 de lei – plafonul maxim al ICC aplicat părinţilor care au ales să stea doar un an în concediu pentru creşterea copilului, arată o analiză publicată de Economica.net.

Aşa a crezut Guvernul că scoate ţara din criză

Schimbările draconice aduse cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului au fost făcute prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 111 din 2010. Iată cum a argumentat atunci guvernul luarea acestei decizii: „În vederea eficientizării programului de acordare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, acesta a fost reanalizat, ţinându-se cont de durata de acordare şi de principiile de finanţare din alte state membre ale Uniunii Europene care au indemnizaţii similare. Situaţia economică actuală impune utilizarea eficientă a resurselor bugetului de stat, inclusiv a resurselor financiare pentru asigurarea plăţii indemnizaţiei pentru creşterea copilului sau, după caz, a stimulentului de inserţie lunar, rezultând necesitatea regândirii acestui program din punctul de vedere al perioadei de acordare, al condiţiilor de eligibilitate, precum şi al cuantumurilor acordate. Conform programului cuprinzător anticriză susţinut de Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, măsurile luate de România trebuie să conducă la normalizarea condiţiilor financiare şi la pregătirea redresării economice, măsurile luate urmând a fi puse în aplicare începând cu luna ianuarie 2011”, se arată în OUG nr 111 din 2010, consultată de Economica.net.

În perioada 1 octombrie 2012 – 31 iunie 2016, indemnizaţia de creşterea copilului a urcat la 85% din media veniturilor din ultimul an şi a fost cuprinsă între 600 de lei şi 3.400 de lei. În această perioadă, indemnizaţia a crescut din nou la 85% din media veniturilor nete realizate în ultimul an şi a fost cuprinsă între 600 de lei şi 3.400 de lei lunar, indiferent de durata concediului de creşterea copilului.
Aceste schimbări au fost operate prin Legea nr. 166 din 2012 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 124 din 2011, potrivit analizei Economica.net.

În perioada iulie 2016 – sfârşitul lunii august 2017, nivelul maxim al indemnizaţiei pentru creşterea copilului nu a mai fost plafonat. Guvernul a eliminat plafonul maxim al indemnizaţiei pentru creşterea copilului; indemnizaţia reprezenta 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, iar plafonul minim al indemnizaţiei a fost de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară, garantat în plată, conform unei analize publicate de Economica.net.

Sub 171.000 de persoane au încasat indemnizaţie de creşterea copilului în aprilie 2023, arată datele Agenţiei Naţionale de Plăţi şi Inspecţie Socială, consultate de Economica.net.