Industria europeană caută încă răspunsul la subvenţiile americane – AFP

În contextul diviziunilor care există în rândul statelor membre, unele partizane ale pieţei libere şi altele pentru o intervenţie a statului, preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, este presată să găsească rapid un consens, scrie Agerpres.

Lipsită de acces la gazele naturale ruseşti ieftine, Europa plăteşte un preţ important pentru războiul din Ucraina. Tarifele impuse companiilor europene din sectorul industrial s-au triplat comparativ cu media din ultimul deceniu, în condiţiile în care au rămas stabile în Asia şi în America de Nord. Şocul este cu atât mai grav cu cât este însoţit de o explozie a preţurilor la electricitate.

Pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, UE va investi sute de miliarde de euro în industriile verzi (panouri fotovoltaice, baterii, hidrogen, etc). Blocul comunitar riscă însă să devină dependent de companiile chineze care beneficiază de subvenţii mari şi trebuie să respecte standarde de mediu mai mici, pe lângă energia mai ieftină.

Pentru a păstra pe teritoriul său aceste industrii cruciale, Washingtonul a adoptat un plan de subvenţii în valoare de 370 de miliarde de dolari, care prevede de exemplu prime de casare la achiziţionarea unor vehicule electrice produse în uzinele nord-americane.

Exclusă de la aceste subvenţii, industria europeană a tras un semnal de alarmă.

„Numeroase companii şi-au delocalizat deja, parţial sau total, producţia”, a avertizat organizaţia patronală europeană BusinessEurope. În joc sunt mii de locuri de muncă, în sectoare precum chimia, siderurgia şi toate care au legătură cu tranziţia ecologică.

Mandatată în luna decembrie de statele membre să pună la punct un răspuns, Ursula von der Leyen ar dori să relaxeze constrângerile regulatorii cu privire la industriile verzi. Preşedintele CE a anunţat o nouă legislaţie care permite susţinerea proiectelor strategice europene, prin accelerarea şi simplificarea autorizaţiilor şi finanţărilor.

Ursula von der Leyen a propus de asemenea o relaxare provizorie a regulilor în materie de ajutoare de stat, concentrată pe aceste sectoare prioritare.

Însă, această măsură este controversată, pentru că riscă să fie una care avantajează ţările bogate, în special Germania, şi într-o măsură mai mică Franţa, astfel încât aceste state vor putea să îşi ajute companiile în detrimentul rivalilor din UE.

Germania şi Franţa au reprezentat 53%, respectiv 24% din ajutoarele de stat notificate Bruxelles-ului începând din luna martie 2022, în cadrul relaxării prevederilor privind ajutoarele de stat ca urmare a războiului din Ucraina, faţă de doar 7% în cazul Italiei, care se situează pe locul al treilea.

Pentru a contracara acest risc, unele ţări, în frunte cu Franţa, au făcut un apel pentru noi finanţări comune. Ursula von der Leyen a promis că va lucra la un fond suveran european pentru a investi în cercetare sau capitalul companiilor strategice.

Pe termen scurt, comisarul european pentru piaţa internă, francezul Thierry Breton, a evocat un panel de instrumente care ar include mobilizarea finanţărilor rămase în planul european de relansare în valoare de 800 de miliarde de euro (NextGenerationEU), precum şi împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii (BEI).

Noi anunţuri cu privire la acest subiect sunt aşteptate la summitul şefilor de stat şi de guvern care va avea loc în 9 şi 10 februarie la Bruxelles. Pentru a evita blocajele, cele 27 de state membre ar urma să amâne, pentru al doilea semestru al acestui an, ideea unui fond suveran, respinsă pentru moment de numeroase ţări precum Germania, Ţările de Jos şi Suedia, ostile la orice majorare a contribuţiei lor.

Primele decizii ar viza relaxarea cadrului de reglementare şi facilitarea ajutoarelor de stat. Însă, amploarea pachetului rămâne deocamdată incertă. Reticenţele cu privire la riscul unui război comercial cu SUA sunt în continuare semnificative. În plus, există şi reticenţe de ordin ideologic într-o Europă care de mult timp promovează principiile pieţei libere.

„Competitivitatea UE nu poate fi construită pe subvenţii care nu sunt ţintite, permanente sau excesive” au avertizat la rândul lor miniştrii de Finanţe din ţările membre UE într-o scrisoare comună.