Industria HoReCa: Tichetele de masă nu sunt un moft; acordarea acestora în bani – o măsură absurdă

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Suntem îngrijoraţi de modul în care sunt anulate măsurile bune din România. Nu înţelegem măsura absurdă prin care s-a decis acordarea de tichete de masă şi în bani şi vă solicităm domnule premier Marcel Ciolacu să păstraţi tichetele de masă aşa cum sunt ele în România de peste 25 de ani, pe cardurile specifice de tichete pe care le folosesc deja peste 3 milioane de angajaţi. Nu creaţi o situaţie riscantă în care să fie pusă sub semnul întrebării singura masă certă a 3 milioane de oameni! Cardurile de masă sunt acordate angajaţilor pentru a mânca la prânz, iar, prin modificarea pe care intenţionaţi să o faceţi, riscaţi să deschideţi o cutie a Pandorei şi să schimbaţi în mod dramatic destinaţia acestor bani, transformându-i în lichidităţi care vor ajunge în alte zone ale economiei, pe care acum încercaţi să le reglementaţi, cum ar fi jocurile de noroc”, avertizează organizaţia HORA.

Conform unei analize a datelor financiare recente realizată de Frames, afacerile companiilor din zona de servicii de servire a mesei ar putea înregistra o scădere de peste 6 miliarde de lei în 2024 prin adoptarea măsurii de a permite şi acordarea în cash a tichetelor de masă.

„Tichetele de masă sunt acordate în peste 45 de ţări, exclusiv pe carduri dedicate care pot fi utilizate pentru a mânca la prânz. De peste 60 de ani, tichetele de masă au încurajat angajaţii să mănânce la prânz, iar această politică a avut un impact semnificativ asupra productivităţii muncii. Organizaţia Mondială a Muncii şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) au analizat impactul pozitiv al funcţionării acestui instrument de politică socială şi au considerat că în România implementarea acestui instrument a adus doar beneficii. Sănătatea unui popor, pe lângă nivelul de educaţie şi de siguranţă, sunt condiţii esenţiale care contribuie la buna dezvoltare a unei ţări. Am apreciat foarte mult faptul că Guvernul intenţionează să mărească numărul de beneficiari şcolari de la 180.000 la 1 milion prin schimbarea programului Masa Caldă în Masă Sănătoasă şi, în egală măsură, am apreciat poziţia partidului pe care îl conduceţi referitoare la dorinţa de a păstra lucrurile bune din economie cum ar fi tichetele de vacanţă şi tocmai de aceea este foarte greu de crezut că ar putea exista o iniţiativă de a distruge sistemul tichetelor de masă creat cu mari eforturi în ani de zile, de mese calde servite în unităţi de alimentaţie publică”, sunt de părere oficialii asociaţiei de profil.

Aceştia menţionează, totodată, că „tichetele de masă nu sunt un moft”, ci „reprezintă o modalitate de protecţie a angajaţilor, care trebuie să mănânce la prânz”.

„Tichetele de masă sunt o formă de grijă faţă de 3 milioane de români care prin acest instrument mănâncă cel puţin o masă pe zi. Tichetele de masă înseamnă foarte mult pentru restaurantele şi cantinele din România, sunt oxigenul care le asigură continuarea afacerii. Creşterea preţurilor la produsele alimentare impactează mult industria HORA din România şi această noua decizie a Guvernului, de a permite acordarea tichetelor de masă în bani, va duce la scăderea dramatică a numărului de angajaţi care mâncau la prânz în cantine şi restaurante. În conformitate cu Directiva 89/391/CEE privind securitatea şi sănătatea în muncă, angajatorul are datoria de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în privinţa oricărui aspect legat de activitatea profesională. Articolul 31 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că orice lucrător are dreptul la condiţii de muncă care să respecte sănătatea, securitatea şi demnitatea sa. Nici generarea sau creşterea profiturilor, nici creşterea încasărilor la bugetul de stat, nici reducerea costurilor forţei de muncă ori garantarea flexibilităţii pentru angajatori nu se pot realiza în detrimentul sănătăţii şi al securităţii lucrătorilor”, apreciază industria ospitalităţii.

Organizaţia HORA este autoritatea reprezentativă a industriei ospitalităţii româneşti, care doreşte o legislaţie menită să încurajeze şi să susţină investiţiile, reprezentând afacerile din întreg sectorul, de la restaurante, hoteluri, cafenele, până la baruri şi companii de catering.