Înfiinţarea mamuţilor energetici, din nou în atenţia autorităţilor

„O posibilă abordare a problemei legate de asigurarea competitivităţii, sustenabilităţii şi modernizării sectorului de generare poate consta în integrarea în societăţi mari a producătorilor bazaţi pe diferite surse de energie primară: cărbune, gaz natural, hidroenergie, surse regenerabile de energie (SRE). În orice caz, este necesar mai întâi ca producătorii în regim mono-combustibil să-şi dimensioneze în mod corect structura de cheltuieli operaţionale şi de personal, pentru a putea funcţiona eficient pe baza unui număr limitat de ore de acces în ordinea de merit. Eficientizarea poate avea loc fie în interiorul unor companii integrate, fie în afara lor, pe baza accesului în ordinea de merit”, se spune în raport.

Iniţiatorii documentului afirmă că situaţia actuală, în care fiecare producător utilizează un singur tip de sursă primară, face ca producătorii pe gaz şi cărbune, combustibili mai scumpi, să nu poată deveni rentabili.

„Unităţile de producere a energiei electrice bazate pe cărbune şi gaz natural sunt necesare din perspectiva asigurării securităţii energetice. Actualul mix diversificat a permis, până în prezent, depăşirea condiţiilor dificile. Problema constă în faptul că mixul de energie electrică este alcătuit prin intermediul mai multor companii care funcţionează în regim mono-combustibil în condiţii de piaţă concurenţială. Furnizorii de energie electrică sunt cei care fac agregarea şi, evident, se îndreaptă spre energia electrică cea mai ieftină. Acest lucru face că energia electrică produsă pe baza de gaz natural şi cărbune să nu se regăsească printre preferinţe. În aceste condiţii, există riscul că producătorii de energie electrică ce utilizează cu preponderenţă aceşti combustibili să nu cumuleze suficiente ore de funcţionare pentru a deveni rentabili”, se mai precizează în raportul citat.

Ministerul Energiei a lansat spre consultare publică rapoartele sesiunilor de lucru din cadrul procesului de elaborare a Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, iar cei interesaţi pot depune, până la data de 31 mai 2016, sugestii, opinii şi recomandări prin intermediul formularului pus la dispoziţie pe pagina de Internet a Ministerului Energiei, în secţiunea Strategie Energetică. Acestea vor fi luate în considerare în elaborarea documentului integrat de analiză calitativă a sectorului energetic românesc.

„Este un exerciţiu de transparenţă totală, în care rapoartele ce stau la baza viitoarei Strategii Energetice Naţionale sunt disponibile încă din momentul elaborării strategiei şi, mai mult decât atât, cei care sunt interesaţi pot să îşi spună opinia deschis şi direct. Este un exerciţiu necesar deoarece Strategia Energetică Naţională nu aparţine cuiva anume, unui grup sau unei persoane, ci aparţine întregului domeniu energetic şi cei care evită să se implice pierd ocazia de a contribui la dezvoltarea energeticii româneşti în perioada care urmează. Ştiu că există voci care contestă direcţii şi idei şi tocmai din acest motiv vrem să îi avem pe toţi cei interesaţi implicaţi în procesul de redactare a acestui document important. E o premieră, dar sper că acest mod de a consulta specialiştii şi de a le oferi ocazia pentru a se exprima va deveni o obişnuinţă în actul administrativ. Vă reamintesc faptul că, până acum, la lucrările Strategiei Energetice Naţionale au participat peste 300 de specialişti, fapt nemaiîntâlnit, şi sper că această consultare publică să crească numărul lor”, a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

Ministerul Energiei doreşte ca procesul de elaborare a Strategiei Energetice a României să fie unul cât mai transparent şi e deschis la a primi sugestii, opinii şi recomandări pertinente care pot fi integrate în documentul final al strategiei.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, rapoartele celor cinci sesiuni de lucru, care s-au desfăşurat în perioada 9 martie – 14 aprilie 2016, integrează informaţiile obişnuite în urma procesului consultativ din cadrul etapei de analiză calitativă a sectorului energetic românesc, însumând propunerile a circa 300 de specialişti care au participat la sesiunile de lucru. Prin aceste documente se trasează tendinţele de dezvoltare şi restricţiile de ordin politic şi economic care trebuie considerate în procesul de elaborare a Strategiei Energetice a României 2016 – 2030, cu perspectiva anului 2050. Rapoartele sesiunilor de lucru nu reprezintă, în acest stadiu, angajamentul strategic al Ministerului Energiei.

Documentul final al Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, va fi publicat în jurul datei de 15 septembrie 2016, prin armonizarea aspectelor analizei calitative cu datele obişnuite prin modelare matematică macroeconomică, în cadrul analizei cantitative a sectorului energetic naţional.