Inflația din România va coborî la 4-5% spre finalul lui 2026. În a doua jumătate a anului ar putea fi scăzută dobânda cheie – prognoză Libra Internet Bank
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/03/libra-5475687.jpg)
Inflația lunară a fost conform așteptărilor Libra una ridicată în ianuarie (+0,9%), însă efectul de bază pozitiv, dar foarte slab, a făcut ca replierea dinamicii anuale a prețurilor de consum să e una marginală până la 9,62% (de la 9,67% în decembrie 2025). Inflația CORE2 ajustat (inflația exclusiv prețuri volatile: legume, fructe, ouă, combustibili, tutun, alcool și prețuri reglementate), s-a menținut la un nivel anual apropiat de 8,5%, după zece luni consecutive de creștere.
În luna ianuarie, presiunea inflaționistă a fost generată de scumpirile lunare ale alimentelor cu peste 0,9% și ale serviciilor cu 1,6% care au accelerat avansul anual al prețurilor acestora două categorii la 7,9% (7,7% în decembrie) și respectiv 11,6% (11% în decembrie). Ieftinirea lunară de mică amplitudine a prețurilor la electricitate și gaze naturale a compensat într-o anumită măsură scumpirea tutunului și carburanților în urma majorării accizelor, limitând creșterea lunară de prețurilor la grupa produselor nealimentare la +0,5% în prima lună din an (+0,95% în ianuarie 2025).
În cadrul produselor alimentare, creșterile lunare de preț cele mai mari au fost observate la ”legume” (+3,6%), ”fructe” (+1,5%) și ”ouă” (+2,3%), în timp ce la grupa serviciilor, ”apa & serviciile de salubritate” și ”transportul aerian” au raportat creșteri lunare de 9% și aproape 10%.
Cererea pentru bunuri de consum este în proces de reajustare, iar erodarea puterii de cumpărare (câștigul salarial real s-a aflat în teritoriu negativ încă din luna iulie 2025) poate calma într-o anumită măsură inflația în perioada următoare. În același timp, însă, decitul cronic cerere-ofertă cu care România se confruntă de ceva vreme poate să creeze o presiune ascendentă pe prețurile de consum.