Inflaţia rămâne o preocupare majoră pentru investitori în 2026 – analiză XTB
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/01/portofel-bani-628x420.jpg)
„În 2026, inflaţia rămâne una dintre cele mai mari preocupări financiare pentru gospodăriile din România, în condiţiile în care banii îşi pierd valoarea de la o lună la alta”, a declarat Radu Puiu, analist financiar XTB.
Potrivit acestuia, randamentul real, obţinut după ajustarea cu inflaţia, devine esenţial în luarea deciziilor de investiţii pe termen lung.
Conform cercetării, un portofoliu construit pentru 2026 nu promite imunitate la fluctuaţii.
„Aurul poate adăuga stabilizare, obligaţiunile pot echilibra, iar acţiunile pot susţine creşterea pe termen lung. Succesul pe termen lung este dat de diversificare şi consecvenţă, nu de căutarea unei soluţii perfecte”, precizează Puiu.
Analiza mai arată că, pentru mulţi, depozitul bancar rămâne reflexul de siguranţă.
„Are un rol clar, oferă predictibilitate şi este util pentru fondul de urgenţă. Limita apare atunci când dobânda nu reuşeşte să ţină pasul cu scumpirile, iar economiile îşi pierd valoarea în timp. Investiţiile la bursă nu sunt un înlocuitor direct pentru depozite, ci un instrument complementar, cu un orizont mai lung, construit tocmai pentru a depăşi inflaţia. De aceea, investiţiile merită privite ca un instrument de siguranţă financiară, nu ca o promisiune de îmbogăţire rapidă, mai arată Radu Puiu. Un portofoliu orientat spre protecţia la inflaţie nu se bazează pe o singură direcţie. Acesta are o structură echilibrată, prin diversificare între clase de active care reacţionează diferit la dobânzi, creştere economică şi volatilitate. Ideea este să nu depinzi de un singur scenariu, iar dacă o componentă este afectată de context, alta poate compensa”, se mai precizează în material.
Pe de altă parte, metalele preţioase sunt, în mod tradiţional, o componentă defensivă în faţa inflaţiei.
„Aurul este folosit frecvent ca element de protecţie în perioade cu incertitudine sau schimbări de regim al dobânzilor. Dacă vorbim despre un portofoliu echilibrat, aurul este o piesă de stabilizare”, mai arată Radu Puiu.
Totodată, obligaţiunile sunt relevante pentru investitorii care caută stabilitate.
„În locul unui singur emitent, mulţi investitori aleg expuneri diversificate prin instrumente care acoperă coşuri de obligaţiuni. Pot fi obligaţiuni guvernamentale sau corporate, cu scadenţe mai scurte sau mai lungi, iar fiecare categorie reacţionează diferit la schimbările de dobândă. În 2026, maturitatea obligaţiunilor este importantă. Cele pe termen lung sunt, de regulă, mai sensibile la variaţiile de dobândă decât cele pe termen scurt. De aceea, combinaţia dintre scadenţe poate fi ajustată în funcţie de scenariul macroeconomic, astfel încât portofoliul să rămână echilibrat”, precizează cercetarea.
Pe de altă parte, acţiunile rămân componenta care susţine creşterea pe termen lung, însă selecţia şi disciplina contează.
„În perioade cu presiuni pe costuri şi inflaţie, atenţia se îndreaptă către companii cu marje solide şi capacitate de a transfera o parte din costuri în preţ. Unele sectoare tind să fie mai reziliente în astfel de contexte, precum utilităţile, sănătatea sau energia, în timp ce tehnologia poate rămâne atractivă atunci când este susţinută de venituri recurente şi cerere structurală. Companiile care vând produse de care oamenii au nevoie indiferent de preţ (consumul de bază) reprezintă o altă categorie rezistentă la inflaţie”, se mai precizează în document.
În plus, aşa numiţii „Aristocraţi ai dividendelor”, adică firmele care îşi măresc dividendele de zeci de ani au, de regulă, modele de business solide şi pot transfera costurile crescute către clienţi.
„În investiţii, nu doar instrumentele contează, ci şi comportamentul. Mulţi investitori pierd nu pentru că aleg ‘greşit’, ci pentru că reacţionează impulsiv la titlurile din presă, la fluctuaţii pe termen scurt şi la comparaţia cu alţi investitori. O percepţie sănătoasă înseamnă să separi zgomotul de informaţia relevantă, să accepţi volatilitatea ca parte din proces şi să nu transformi fiecare decizie de investiţii într-un test personal”, punctează Radu Puiu.
Astfel, o regulă simplă este să investeşti doar banii de care te poţi lipsi, nu economiile necesare pentru traiul zilnic sau pentru cheltuieli imediate.
„La fel de important este să îţi defineşti toleranţa la risc şi să rămâi consecvent, inclusiv atunci când piaţa se mişcă în direcţii neplăcute pe termen scurt. Investiţiile pe termen lung se construiesc prin răbdare şi ajustări periodice, nu prin reacţii rapide. Disciplina nu înseamnă să reacţionezi la fiecare ştire, ci să revizuieşti portofoliul la intervale clare şi să ajustezi în funcţie de obiective, de strategie şi de schimbările reale din economie”, mai arată analiza.