Decizia judecătorilor clujeni, deși nu este definitivă, reprezintă o premieră în România, spune ONG-ul de mediu.
“Procesul a început în anul 2022, când Declic a chemat în judecată Hidroelectrica și președintele Consiliului județean Covasna. Asociația Declic a solicitat obligarea Hidroelectrica la emiterea autorizației de desființare pentru AHE SURDUC SIRIU, demolarea tuturor lucrărilor și obligarea acesteia la restabilirea situației anterioare pe propria cheltuială. Sentința civilă a Tribunalului Cluj reprezintă o premieră: instanța a decis că barajul Surduc, din Buzău, construit pe râul Bâsca Mare, parte a proiectului hidroenergetic Nehoiașu II, nu îndeplinește condițiile legale și ecologice necesare pentru a putea fi continuat”, spune Declic.
“Proiectul hidrocentralei Nehoiașu II, care include un baraj pe râul Bâsca Mare, la Surduc, a fost aprobat în 1981, însă nu a fost finalizat în perioada regimului comunist. După 1989, în ciuda riscurilor evidente pentru mediu și a ineficienței dovedite a hidrocentralei, Hidroelectrica a insistat pentru continuarea lucrărilor. Declic, în urma unei serii de procese, a obținut, pe rând, anularea acordului de mediu și a autorizațiilor de construire emise în mod nelegal”, continuă ONG-ul.
“Argumentul conform căruia barajul Surduc ar fi contribuit semnificativ la independența energetică a României este nejustificat. Capacitatea hidroenergetică estimată a hidrocentralei Nehoiașu II pe care o deservește ar fi reprezentat doar aproximativ 0,03% din totalul potențialului energetic al țării, un procent insignifiant, având în vedere necesitățile energetice ale României și resursele disponibile din surse mai sustenabile și mai puțin dăunătoare mediului. Mai mult, la consultarea publică de la Zaton reprezentanții Hidroelectrica au recunoscut că hidrocentrala ar funcționa doar 3-4 luni pe an”, mai spune Declic.
“Am fost întrebați adeseori unde am fost când s-au început aceste hidrocentrale inutile. Fac parte din generația care a crescut în timp ce se construiau. Acum e responsabilitatea generației mele să nu lăsăm ca aceste hidrocentrale anacronice să avanseze, sugrumând ultimele râuri libere de care depinde sănătatea generațiilor viitoare”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea de campanii Declic.
“Este important de menționat că, în acest dosar, Hidroelectrica a chemat în garanție statul român, solicitând ca acesta să suporte cheltuielile aferente demolării. Ne-am opus cu fermitate unei asemenea cereri, întrucât responsabilitatea revine exclusiv Hidroelectrica. Greșeala aparține integral companiei Hidroelectrica, care a susținut un proiect desuet, în disonanță cu standardele de mediu actuale. Cine greșește, plătește. Instanța a respins în mod corect cererea de chemare în garanție a statului român, a declarat avocatul Roxana Mândruțiu, în comunicat.
Proiectul hidrocentralei Nehoiașu II, care include un baraj pe râul Bâsca Mare, la Surduc, a fost aprobat în 1981. Lucrările însă nu au fost finalizate în perioada regimului comunist și au fost oprite pentru mai mulți ani. După 1989, Hidroelectrica a insistat pentru reluarea lucrărilor, iar în 2009 a obținut autorizația de construire. În 2015, Președintele Consiliului Județean Covasna a emis o altă autorizație pentru continuarea acestora.
“Realizarea acestui proiect ar fi încălcat mai multe convenții internaționale la care România este parte, precum și reglementări europene. Dacă ar fi fost finalizat, proiectul ar fi avut un impact devastator asupra așezărilor rurale din zonă, respectiv Bâsca Rozilei, Păltiniș, Furtunești, Nemertea, Gura Teghii și Varlaam.
Scopul acestui proiect era să devieze râul Bâsca Mare de la Surduc către Nehoiașu, pe malul stâng al râului Buzău. Astfel, debitul râului ar fi fost deviat din bazinul său hidrografic, afectând grav situl Natura 2000 Penteleu, care ar fi rămas fără habitatul acvatic principal. Râul Bâsca Mare este esențial pentru biodiversitatea Munților Carpați, fiind unul dintre puținele râuri care mai curg libere în această zonă montană, iar acest proiect ar fi compromis ecosistemul local”, spune ONG-ul de mediu.
Reacția Ministrului Energiei
Iată ce a scris Burduja pe facebook:
Hidroelectrica a scos la licitație în aprilie lucrările pentru finalizarea centralei Nehoiașu 2, parte a amenajării hidrotehnice Siriu-Surduc din județul Buzău. “Achiziție și montaj echipamente mecanice și electrice la CHE (centrala hidroelectrică – n.red.) Nehoiașu II, extindere stație de transformare de 110 kV” este denumirea contractului scos la licitație de Hidroelectrica în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.
Valoarea acestui contract este de 178 de milioane de lei, circa 35 de milioane de euro.
Noua centrală, un proiect mai vechi al Hidroelectrica, se referă la extinderea Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, care este amplasată pe teritoriul județelor Buzău, Vrancea şi Covasna și cuprinde amenajarea râului Buzău precum si amenajarea râurilor Bâsca Mare si Bâsca Mica.
Proiectul “implică, în principal activități de proiectare (întocmire documentatii tehnice pentru echipamentele mecanice, echipamentele electrice/obiect), fabricare/procurare, testare, ambalare, transport, livrare precum și montarea echipamentelor si instalatiilor noi executate, probe si verificari, atît în fabrică cît și în amplasament, punere in functiune si Instruire personal”, arată compania în documentația de licitație.
Noua centrală ar urma să fie ehipată cu un hidroagregat tip Francis, de 55 MW și, odată finalizată, ar urma să producă circa 150 GWh de energie electrică anual – în anunțul de licitație se spune despre o turbină de minimum 20 MW.
Valoarea contractului este atât de mică pentru că mare parte din lucrările amenajării hidroenergetice sunt deja efectuate. Astfel, potrivit datelor Hidroelectrica, proiectul ar fi deja executat în propprție de 85%.
„Clădirea centralei este realizată integral, lucrările rest de executat sunt betonare la nivel turbină, betonare nivel generatoare și ghidaj, lucrări de arhiectură în interiorul clădirii, lucrări de instalații electrice, termice și sanitare, execuție stație de transformare, montare echipamente hidromecanice și electrice aferente hisrocentralei”, potrivit datelor Hidroelectrica.
Compania așteaptă oferte din partea celor interesați de acest proiect până la data de 30 mai. Contractul va fi atribuit în urma unei licitații deschise.
Lucrările ar urma să fie finalizate în termen de 44 de luni.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o putere instalată de circa 6.400 MW în 188 de centrale hidro, la care se adaugă parcul eolian de la Crucea.