Infringement pentru legea „produselor româneşti în hypermarketuri”. Ce spune legea europeană. Ministerul român nu comentează

Verdictul dat de Comisia Europeană legii "produselor româneşti în hypermarket" obligă România la măsuri concrete de schimbare a legislaţiei. România mai are însă o şansă să convingă UE că legea comerţului alimentar nu încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor. Ministerul Agriculturii nu face momentan niciun comentariu.
Alina Stanciu - mie, 15 feb. 2017, 22:14
Infringement pentru legea

Comisia Europeană a blocat oficial ieri o parte din aşa-numita lege a produselor româneşti în hypermarketuri, declanşând prima etapă a procedurii de infringement prin decizia de a trimite scrisoare de punere în întârziere României. Invocând faptul că a-i obliga pe retaileri să achiziționeze cel puțin 51% din produse alimentare și agricole de la producătorii locali, ar încălca principiul liberei circulații a mărfurilor, Comisia amâna sau chiar anulează punerea în aplicarea a unor prevederi legislative mult aşteptate de producători, dar contestate de comercianţi şi unele asociaţii de procesatori. Aceasta în condiţiile în care, în lipsa unor norme de aplicare, prevederea potrivit căreia marii retaileri sunt obligaţi ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt nu îşi poate, oricum, produce efectele. 

Articolul cu 51% produse româneşti a intrat în vigoare în februarie anul curent, la 6 luni de la publicarea legii 160/2016 în Monitorul Oficial, dar nu poate fi implementat pentru că nu există norme de aplicare a legii. 

Citeşte şi Comisia Europeană declanşează procedura de infringement în cazul României. Nu este de acord cu legea 51% produse româneşti la raft

Infringement pentru o prevedere deja în vigoare

În schimb, celealtă prevedere a legii pentru care Comisia Europeană a ridicat semne de întrebare este în vigoare din vara anului trecut. Este vorba despre o prevedere potrivit căreia „comerciantul persoană juridică autorizată care desfăşoară activităţi de comercializare pentru produsele alimentare are obligaţia de a organiza evenimente de promovare şi vânzare a produselor alimentare româneşti, cu respectarea legislaţiei sanitar-veterinare în vigoare. Frecvenţa acestor evenimente, precum şi orarul de funcţionare se vor stabili prin hotărâre a consiliului local” cu care Comisia nu este de acord. „Aceeași lege (160/2016 n.red) prevede, de asemenea, obligația comercianților cu amănuntul de a promova produsele de origine română, limitându-le decizia de natură comercială privind alegerea produselor pe care le oferă, ceea ce contravine libertății de stabilire (articolul 49 din TFUE)„, a mai anunţat Comisia Europeană.

Ce se va întâmpla cu Legea comerţului alimentar 

Declanşarea procedurii de infringement nu are efecte directe asupra legii, dar România va trebui să armonizeze legea care a atras infrigementul pentru a evita primirea sancţiunilor. Astfel, ar trebui schimbate sau eliminate articolele despre care Comisia Europeană susţine că ar pune probleme legate de libera circulație a mărfurilor. Acest lucru s-ar putea face inclusiv printr-o ordonanţă de urgenţă.

Până atunci însă, conform procedurilor, statul român mai are de dat nişte explicaţii. Astfel, în cazul în care un stat membru primeşte o scrisoare de punere în întârziere aşa cum s-a întâmplat acum cu România, acesta are posibilitatea de a transmite Comisiei Europene observaţiile sale ca răspuns la această scrisoare. Aceasta reprezintă, de fapt, dreptul statului de a se apăra, garantându-se, astfel, protecţia intereselor statului membru.

În cazul în care statul nu transmite niciun răspuns sau, în urma analizării observaţiilor primite de la statul în cauză, Comisia consideră răspunsul nesatisfăcător, aceasta adoptă un „aviz motivat” pe care il transmite statului. Avizul motivat reprezintă un „semnal de alarmă” final şi conţine cerinţa Comisiei ca statul membru să ia măsurile necesare înlăturării încălcării legislaţiei comunitare. Dacă nici în urma avizului motivat, statul nu se conformează cerinţei UE, atunci  se sesizează Curtea de Justitie a UE (CJUE).

Până la publicarea acestui articol, Ministerul Agriculturii nu a oferit niciun punct de vedere oficial pe această temă.

 

Te-ar mai putea interesa și
Erdogan: ”Turcia nu mai aşteaptă nimic din partea Uniunii Europene”
Erdogan: ”Turcia nu mai aşteaptă nimic din partea Uniunii Europene”
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a lansat duminică un avertisment atât la adresa "teroriştilor" cât şi a Uniunii Europene, care face Turcia "să aştepte de 40 de ani", declaraţie......
Cererea pentru apartamente noi din Bucureşti, în creştere cu 46% în trimestrul II – analiză
Cererea pentru apartamente noi din Bucureşti, în creştere cu 46% în trimestrul II – analiză
Cererea pentru apartamente noi din Bucureşti a înregistrat o creştere de 46% în cel de-al doilea trimestru al anului ...
TG.Casino lansează un token cu 4000%+ APY. Prevânzarea a strâns peste 100.000 USD în câteva minute
TG.Casino lansează un token cu 4000%+ APY. Prevânzarea a strâns peste 100.000 USD în câteva minute
Prevânzarea pentru tokenul nativ al TG Casino s-a lansat joi, 21 septembrie, și a strâns deja 140.000 USD în câteva ...
Prognoză INHGA: Debitul maxim al Dunării, sub mediile multianuale în octombrie şi noiembrie; peste medie în luna decembrie
Prognoză INHGA: Debitul maxim al Dunării, sub mediile multianuale în octombrie şi noiembrie; peste medie în luna decembrie
Debitul maxim al fluviului Dunărea se va situa sub mediile multianuale ale lunilor octombrie şi noiembrie şi peste medie ...