Infringement – UE îndeamnă România şi Austria să prezinte informaţiile lipsă din planurile naţionale integrate privind energia şi clima

În temeiul articolului 17 din Regulamentul privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice [Regulamentul (UE) 2018/1999], statele membre sunt obligate să raporteze Comisiei o dată la doi ani cu privire la progresele înregistrate în direcţia punerii în aplicare a planurilor lor naţionale integrate privind energia şi clima prin intermediul rapoartelor naţionale intermediare integrate privind energia şi clima, scrie Agerpres.

Până la 15 martie 2025, statele membre trebuiau să raporteze progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a planurilor lor naţionale integrate privind energia şi clima pentru perioada 2021-2030 şi, în special, în ceea ce priveşte obiectivele, ţintele şi contribuţiile lor în cadrul celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice (decarbonizare, eficienţă energetică, piaţa internă a energiei, securitate energetică şi cercetare, inovare şi competitivitate). Cerinţele precise privind conţinutul acestor rapoarte sunt stabilite la diverse articole din Regulamentul (UE) 2018/1999 şi în unele directive sectoriale.

Transmiterea rapoartelor naţionale intermediare integrate privind energia şi clima este considerată completă atunci când sunt furnizate toate informaţiile necesare prin intermediul platformei electronice dedicate. Rapoartele naţionale intermediare integrate privind energia şi clima sunt esenţiale, deoarece demonstrează modul în care guvernele naţionale îşi îndeplinesc obiectivele în materie de energie şi climă, care figurează în planurile lor naţionale integrate. Ele oferă transparenţă şi asigură o mai mare responsabilitate prin publicarea acestor informaţii care pot fi comparate între statele membre, susţine CE. În plus, aceste rapoarte sunt esenţiale pentru urmărirea de către Comisie a progreselor înregistrate de Uniune în direcţia atingerii obiectivelor sale comune.

Având în vedere că Austria şi România nu au respectat această obligaţie şi nu au transmis încă toate informaţiile solicitate, în urma scrisorilor de punere în întârziere din martie 2026, Comisia a decis acum să emită avize motivate adresate acestor două state membre.

Austria şi România au din acest moment două luni la dispoziţie pentru a răspunde şi pentru a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită cazurile în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.