ING Bank: Deficitul zilnic de lichiditate din sistemul bancar a fost de 3,3 miliarde lei în februrie

„Explicaţia noastră pentru coexistenţa unui deficit de lichiditate, considerabil, şi a unor rate de dobândă sub rata cheie este că sistemul ar putea fi, într-o anumită măsură, divizat în două grupuri. Unul mai mic, care înregistrează un deficit de lichiditate şi unul mai mare, cu o influenţă mai mare pe piaţă, cu lichiditate în exces”, potrivit unui raport emis joi de bancă.

Totodată, cifrele din februarie arată că depozitele la BNR, ca medii zilnice, au scăzut la 1,1 miliarde lei faţă de 2,1 miliarde lei în luna precedentă.

Analiştii ING sunt de părere că acest lucru s-ar putea datora faptului că cel de-al doilea grup şi-a majorat deţinerile de titluri de stat, sau poate că lichiditatea a circulat mai bine de la un grup la celălalt, „poate prin instrumente colateralizate, prin care se evita problema limitelor de expunere”.

Dacă în luna februarie grupul de banci mai lichide din sistem şi-a majorat deţinerile de titluri de stat, creşterea de 1 miliard lei indicată de scăderea depozitelor la BNR, sugerează ca acest subsector a cumpărat o parte mică din diferenţa de 5,5 miliarde lei dintre valoarea titlurilor emise şi a celor ce au ajuns la scadenţă pe parcursul lunii februarie. Astfel, subsectorul cu deficit de lichiditate a fost mai agresiv la cumpărarea de titluri de stat.

Tot potrivit calculelor ING Bank, în luna ianuarie deficitul zilnic de lichiditate a fost mai redus, de 1,5 miliarde de lei, în timp ce în decembrie băncile au împrumutat zilnic 4,1 miliarde de lei de la BNR. În decembrie s-a atins cel mai mare deficit de lichiditate din 2009, când s-au înregistrat episoade de tensiune severă pe piaţa monetară.

Situaţia din decemebrie se repetă în februarie, întrucât ratele pe termen scurt au înregistrat scăderi importante. Băncile practicau joi dobânzi de 1,57 – 2,07% pentru plasamentele cu scadenţă la o zi, foarte apropiate de rata dobânzii la facilitatea de depozit practicată de BNR, de 1,5%.

Analiştii băncii au spus, referitor la situaţia din decembrie, că fondurile atrase au fost folosite în special pentru finanţarea Ministerului Finanţelor, explicând astfel majorarea sumei de bani pe care băncile au împrumutat-o de la BNR, în timp ce mulţi alţi deţinători de titluri s-au confruntat cu o creştere a lichidităţilor deoarece nu au refinanţat titlurile care au ajuns la scadenţă.

Dealerii continuă să suspecteze că la licitaţiile repo organizate de BNR în luna februarie, ca şi ele din ianuarie, fondurile au fost atrase de unele bănci locale care finanţează la rândul lor Ministerul Finanţelor, la randamente în scădere.