Criză zahăr România – Îngrijorări maxime pe piața locală. Am putea fi inundați iar de zahăr de import

Patronatul Zahărului din România susține că o cotă anuală de import de 100.000 de tone de zahăr alb cu taxe vamale zero, variantă propusă în negocierile dintre UE și Ucraina privind DCFTA ( EU-Ukraine Deep and Comprehensive Free Trade Area), ar perturba din nou grav piața locală afectată și în trecut de importurile ieftine din Ucraina. 

Cota este de aproximativ patru ori mai mare decât cea dinainte de războiul dintre Ucraina și Rusia, de 20.070 de tone. În plus, spune Patronatul, chiar și acum în țară pătrund „cantități semnificative de zahăr cu origine Ucraina prin livrări intracomunitare”, cu efecte negative asupra producției naționale de zahăr din sfeclă și asupra veniturilor fermierilor români.

Aceasta deși din 2023 și până la 31 decembrie 2025 importurile de zahăr din Ucraina sunt permise doar pe bază de licențe, conform OUG 126/2023.

„Patronatul Zahărului din România monitorizează cu interes negocierile dintre Uniunea Europeană și Ucraina privind DCFTA ( EU-Ukraine Deep and Comprehensive Free Trade Area) , în special cota de import anuală cu taxe vamale zero pentru zahărul alb. Cu îngrijorare am aflat că decidenții politici din cadrul Comisiei au înaintat o propunere de 100,000 tone – o cantitate imensă care ar perturba negativ balanța zahărului din UE și, mai ales, piața din România – puternic afectată de aceste importuri și în trecut. Așa cum comunicăm de câțiva ani, poziția Patronatului este împotriva oricăror importuri de zahăr peste cota anuală existentă înainte de război, de 20.070 tone, și cerem introducerea de clauze de salvgardare clare și automate în cazul perturbării pieței de zahăr din România sau din Uniunea Europeană”, a transmis Patronatul pentru Economica.

 „Facem apel pentru stoparea importurilor masive din Ucraina și încheierea unui document DCFTA care să nu afecteze producția agricolă și siguranța alimentară din România”, mai transmite asociația.

Ce înțelegeri există între UE și Ucraina

UE și Ucraina aplică provizoriu zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA) de la 1 ianuarie 2016, ca parte a unui Acordului de asociere (AA) mai amplu, ale cărui dispoziții politice și de cooperare au fost aplicate provizoriu din noiembrie 2014. Practic DCFTA a deschis piețele pentru bunuri și servicii de ambele părți, pe baza unor norme comerciale previzibile și aplicabile.

Astfel, taxele de import pentru majoritatea produselor agricole importate în UE au fost reduse la zero în 2016. Pentru restul produselor agricole care nu sunt liberalizate s-au aplicat contingente tarifare gestionate fie pe baza principiului „primul venit, primul servit”, fie prin intermediul licențelor de import.

La 30 iunie 2025, UE și Ucraina au ajuns la un acord de principiu privind revizuirea zonei lor de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA) în temeiul articolului 29 din Acordul de asociere. Acordul de principiu este în prezent în negocieri însă această revizuire contribuie la integrarea treptată a Ucrainei în piața unică a UE.

Acordul modernizat este structurat în jurul a trei piloni-cheie:

• Condiții de concurență echitabile: noul acces pe piață este condiționat de alinierea treptată a Ucrainei la standardele de producție relevante ale UE, cum ar fi bunăstarea animalelor, utilizarea pesticidelor și a medicamentelor de uz veterinar. Ucraina trebuie să raporteze în fiecare an cu privire la progresele înregistrate în acest sens. Această abordare este coerentă cu logica procesului de aderare a Ucrainei la UE și cu adoptarea acquis-ului comunitar.
• O clauză de salvgardare: ambele părți vor avea posibilitatea de a activa un mecanism de salvgardare care să permită adoptarea de măsuri adecvate în situațiile în care importurile pot avea efecte negative pentru oricare dintre părți. În cazul UE, evaluarea unei posibile perturbări poate fi făcută la nivelul unuia sau mai multor state membre.
• Îmbunătățirea fluxurilor comerciale: acordul revizuit stabilește un echilibru între sprijinirea comerțului Ucrainei cu UE și luarea în considerare pe deplin a sensibilităților anumitor sectoare agricole și părți interesate din UE. Accesul pe piață negociat variază: pentru produsele cele mai sensibile, cum ar fi zahărul, carnea de pasăre, ouăle, grâul, porumbul și mierea, există doar creșteri modeste în comparație cu DCFTA inițial; pentru alte produse, au fost aduse îmbunătățiri în beneficiul ambelor părți pe baza piețelor noastre complementare; și, în cele din urmă, pentru anumite produse nesensibile, a fost convenită liberalizarea completă.

În România mai există doar doi procesatori de zahăr care procesează atât sfeclă de zahăr cât și zahăr brut. Este vorba despre Agrana și Fabrica de Zahăr Luduș.