INHGA: Debitul Dunării la intrarea în țară va atinge în următoarele zile 6.900 mc/s, mult peste media multianuală a lunii februarie

În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere.

Hidrologii au estimat pentru luna februarie un debit maxim al Dunării de 5.700 mc/s şi unul minim de 3.800 mc/s.

Pe râurile interioare, debitele medii zilnice vor fi, în general, în creştere pe parcursul săptămânii viitoare, ca urmare a efectului combinat al precipitaţiilor prognozate, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluţiei formaţiunilor de gheaţă şi propagării, exceptând prima parte a intervalului când vor fi relativ staţionare pe râurile din bazinele hidrografice Siret şi Prut.

În prima parte a intervalului, pe unele râuri mici din sudul şi sud-vestul ţării, iar în partea a doua în toată ţara, sunt posibile scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide, cu efecte de inundaţii locale, precum şi creşteri mai mari de niveluri şi debite.

„Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la mal, pod de gheaţă, năboi, sloiuri) existente pe râurile din estul ţării vor fi în extindere şi intensificare în prima parte a intervalului şi în restrângere şi diminuare în partea a doua a intervalului”, avertizează meteorologii.

Potrivit prognozei trimestriale emise de INHGA, în luna februarie 2026, regimul hidrologic se va situa, în general, la valori cuprinse între 50-80% din mediile lunare multianuale, mai mari (80-100%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, bazinele superioare ale Oltului, Bistriţei, Trotuşului, Buzăului, Prahovei, Ialomiţei şi pe cursul superior al Prutului şi mai mici (30-50%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Crişul Negru, Crişul Alb, Rm. Sărat, afluenţii Prutului şi pe râurile din Dobrogea. Valori peste mediile lunare multianuale se vor înregistra în bazinul superior al Jiului, iar cele mai mici valori (sub 30%) pe râurile din bazinul Bârlad.

În luna februarie 2026, formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, pod de gheaţă, curgeri de năboi şi sloiuri, blocaje de gheţuri) vor avea extinderi şi intensităţi variabile, în funcţie de evoluţia temperaturilor şi a precipitaţiilor, mai ales pe râurile din zona de munte din nordul, estul şi centrul ţării, arată INHGA.