INS: Producția de cărbune a României a scăzut cu 18,6% în primele patru luni ale anului, iar importurile cu 31,9%

Importurile de cărbune net au fost, în perioada menţionată, de 61.100 tep, mai mici cu 28.600 tep (minus 31,9%) faţă de ianuarie-aprilie 2023.

În ultima prognoză a echilibrului energetic, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză semnala că, până în anul 2026, dinamica producţiei de cărbune, cât şi importul sunt prevăzute în scădere, pe măsură ce alte capacităţi de producţie de energie vor fi puse în funcţiune.

Astfel, în 2024, producţia se va reduce cu 6,7% (la 2,525 de milioane tep) şi importurile tot cu 6,7% (la 195.000 tep), în 2025 cu 8,6% (la 2,31 de milioane tep), respectiv cu 4,5% (la 185.000 tep), şi în 2026 cu 10,2% (la 2,075 de milioane tep), respectiv cu 2,5% (la 180.000 tep).

Conform proiectului Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, cărbunele rămâne o sursă importantă de producere a energiei electrice, acoperind în prezent 14% din producţia totală de energie electrică la nivel naţional. Cărbunele este un combustibil strategic în susţinerea securităţii energetice naţionale şi regionale, întrucât în perioadele meteorologice extreme, precum şi în situaţii de criză energetică, acesta stă la baza rezilienţei alimentării cu energie şi a bunei funcţionări a sistemului electroenergetic naţional, se menţionează în proiect.

La începutul lui 2024, România a înregistrat o putere instalată netă pe bază de cărbune de 1.909 MW, însemnând o reducere semnificativă comparativ cu anul 2023, când puterea instalată netă a fost de 2.673 MW.

România dispune de rezerve variate de cărbune (antracit, huilă, cărbune brun, lignit şi turbă) localizate în 22 de bazine carbonifere în care au fost puse în evidenţă şi cercetate 299 de perimetre miniere.

Potrivit Studiului privind posibilitatea implementării tehnologiilor avansate în exploatarea şi valorificare a cărbunelui realizat de către Ministerul Energiei în 2021, au fost identificate două tehnologii de valorificare a cărbunelui cu scop non-energetic ce ar putea fi implementate în România: utilizarea cărbunilor pentru producţia de îngrăşăminte organo-minerale şi tehnologia de depolimerizare a cărbunelui pentru producţia de diesel sintetic (tehnologia KDV).