INS: Veniturile populaţiei au fost în T2 de 2.396 lei/lună, iar cheltuielile de 2.155 lei

Veniturile populaţiei, ca medie lunară pe gospodărie, au fost în trimestrul al doilea de 2.396 lei, iar cheltuielile de 2.155 lei, potrivit datelor anunţate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Economica.net - vin, 05 oct. 2012, 08:13
INS: Veniturile populaţiei au fost în T2 de 2.396 lei/lună, iar cheltuielile de 2.155 lei

„Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul II 2012 veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.396 lei pe gospodărie şi 833 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.012 lei lunar pe gospodărie (699 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 384 lei lunar pe gospodărie (134 lei pe persoană)”, se arată într-un comunicat al INS.

Salariile şi celelalte venituri asociate acestora au format cea mai importantă sursă de venituri (48,9% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I 2012, respectiv 50,5% în trimestrul II 2012).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (23,7%), veniturile din agricultură (3,6%), veniturile din activităţi neagricole independente (3,0%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,7%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (16%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,1%).

Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul II 2012 veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 27,8% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 10,2% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 62,8% din salarii, de 23,1% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 8,0% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 37,6% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (28,5% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 9,1% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (29,6%) şi celor din prestaţii sociale (24,7%).

Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul II 2012, în medie de 2.155 lei lunar pe gospodărie (749 lei pe persoană) şi au reprezentat 89,9% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,3%).

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare în urban faţă de rural cu 398 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 16 lei, notează INS.

Aceasta derivă din faptul că, în rural, 42,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 18,8% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2012, în medie, 43,1% din consumul gospodăriilor.

O componentă a consumului cu pondere relativ mare în cheltuieli este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul II 2012 aceasta a reprezentat 19,3% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (15,3%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,4%) şi cele pentru educaţie (0,7%).

Te-ar mai putea interesa și
După CE Oltenia, și Romgaz a scos la vânzare o energie în piață cu livrare anul viitor, dar nici aici nu venit nimeni să cumpere. Prețul cerut: peste 120 de euro/MWh
După CE Oltenia, și Romgaz a scos la vânzare o energie în piață cu livrare anul viitor, dar nici aici nu venit nimeni ...
Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, care este și producător de energie electrică în vechea centrală de la Iernut, a scos la vânzare mai multe pachete de energie electrică cu......
Românii au renunțat la peste 9 litri de băuturi nealcoolice pe an, în medie. Scădere record la consumul de ape minerale
Românii au renunțat la peste 9 litri de băuturi nealcoolice pe an, în medie. Scădere record la consumul de ape minerale
În 2024, anul în care a fost introdusă așa-numita taxă pe zahăr, românii au băut, în medie, cu 3,9 litri mai puțin ...
Marianne Janik, VP Google Cloud EMEA: Europa a pierdut puțin din capacitatea de a transforma inovația publică în progres economic real – INTERVIU
Marianne Janik, VP Google Cloud EMEA: Europa a pierdut puțin din capacitatea de a transforma inovația publică în progres ...
Europa se confruntă cu dificultăți în transferul inovației din sectorul public către mediul privat, iar acest lucru ...
Despre Justiție, fără patimă (I). Prescripția nu a eșuat, statul a întârziat
Despre Justiție, fără patimă (I). Prescripția nu a eșuat, statul a întârziat
Achitările din marile dosare de corupție sunt prezentate ca un eșec al justiției. În realitate, ele sunt rezultatul ...