Insolvenţele au urcat cu 19% în primul trimestru, iar dizolvările cu 60,8%

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cele mai multe firme şi PFA-uri au intrat în insolvenţă în Bucureşti – 445 (în creştere cu 18,66%), urmat de judeţul Bihor, cu 148 (29,82%), şi de Iaşi, cu 144 (+29,73%).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 697 (plus 25,59%).

De asemenea, în perioada ianuarie – martie 2018, un număr de 5.725 firme şi-au suspendat activitatea (plus 42,98%), iar 9.793 au fost dizolvate, număr în creştere cu 60,83%.

Insolvenţele din România rămân la un nivel de două ori mai mare faţă de media din Europa Centrală şi de Est (ECE), conform datelor prezentate în februarie de oficialii Coface.

‘Anul 2017 a adus 8.256 proceduri noi de insolvenţă, în creştere cu 3% faţă de 2016, când s-au înregistrat 8.053 de noi proceduri. În ciuda minimului din ultimii 15 ani, România raportează un nivel mediu al companiilor insolvente raportat la 1.000 de firme active de 2,4%, ceea ce înseamnă de aproape două ori peste media din Europa Centrală şi de Est. În acest context, este mai important să evaluăm calibrul companiilor insolvente, din perspectiva pierderilor financiare cauzate creditorilor şi a dimensiunii sociale, prin locurile de muncă pierdute. Din această perspectivă, 2017 a înregistrat o oarecare stabilizare a companiilor insolvente cu venituri peste 1 milion de euro, respectiv 326 firme, comparativ cu 333, în anul anterior’, conform sursei citate.

În ciuda acestui fapt, spun reprezentanţii companiei, pierderile produse creditorilor de firmele insolvente în 2017 s-au ridicat la 9,6 miliarde lei, în creştere cu 13% comparativ cu anul anterior, respectiv 8,5 miliarde lei. Pe de altă parte, numărul locurilor de muncă raportate de firmele insolvente în 2017 se ridică la 47.578, cu 32% mai mic faţă de cel din anul anterior.

Cele trei greşeli majore ale firmelor care au intrat în incapacitate de plată sunt finanţarea deficitară a investiţiilor, investiţiile greşite şi politica agresivă a dividendelor.