Inteligenţă artificială – Riscurile asociate AI ar putea depăşi oportunitățile, fără măsuri de protecţie şi un cadru etic (FMI)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Tehnologia AI a fost o temă centrală în cadrul reuniunilor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale, desfăşurate săptămâna aceasta la Bangkok. Marţi, FMI a atras atenţia asupra riscurilor semnificative la adresa creşterii economice şi a stabilităţii financiare, generate de o posibilă încheiere a boom-ului investiţiilor în inteligenţa artificială, de nivelurile ridicate ale datoriei publice şi de prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu, scrie Agerpres.

În timpul unei discuţii la care a participat şi Jack Clark, cofondator al companiei Anthropic, Georgieva a afirmat că inteligenţa artificială contribuie deja la consolidarea economiei globale, dar ar putea genera şi şocuri negative dacă nu reuşeşte să aducă creşterile de productivitate scontate într-un ritm suficient de rapid.

„În absenţa unor măsuri de protecţie, riscurile ar putea depăşi oportunităţile. Mai presus de toate, avem nevoie de un fundament etic şi nu sunt sigură că, la nivelul societăţii, am ajuns încă în acest punct”, a spus şefa FMI.

Pentru ca oamenii de pretutindeni să poată beneficia de această tehnologie nouă, aflată într-o evoluţie rapidă, este necesară îndeplinirea anumitor condiţii prealabile, precum accesul la infrastructura digitală, la energie electrică şi existenţa unei reglementări adecvate, a explicat Georgieva. Potrivit acesteia, întrebarea care se pună acum este cum să punem la punct mecanisme de siguranţă pentru o tehnologie care evoluează extrem de rapid, Georgieva comparând dezvoltarea inteligenţei artificiale cu maşinile de Formula 1 care rulează cu viteză, fără bariere de protecţie pentru spectatori.

În cadrul discuţiei, şefa FMI a apreciat că autoreglementarea industriei AI este o abordare adecvată, având în vedere că guvernele nu sunt neapărat în cea mai bună poziţie pentru a reglementa sau supraveghea un sector aflat într-o schimbare continuă. Cu toate acestea, procesul de reglementare ar trebui să implice şi societatea. La acest demers ar trebui să participe ţările care au cele mai dezvoltate sectoare de inteligenţă artificială, precum SUA, China şi India, dar şi statele care fac parte din lanţul de aprovizionare specific acestui domeniu, a spus Georgieva. De asemenea, instituţii precum FMI ar trebui să se implice în sfera lor de competenţă, precum creşterea productivităţii, pieţele muncii şi riscurile la adresa stabilităţii financiare, a subliniat Georgieva.

„Practic, e ca o cursă de Formula 1 pe timp de noapte, în care maşinile s-ar putea să nu aibă nici măcar frâne”, a comentat Jack Clark de la Anthropic, preluând analogia propusă de Georgieva. Jack Clark a susţinut că stabilirea unor standarde este posibilă şi că acest proces a început deja, prin intermediul unor cadre de reglementare incipiente în Uniunea Europeană şi al unor angajamente voluntare în Statele Unite.

Clark a precizat că firma sa îşi testează periodic sistemele, publică detalii despre aceste teste şi partajează informaţiile rezultate, însă a subliniat că, în opinia sa, acest demers nu ar trebui să rămână unul pur voluntar.

Întrebat dacă ar susţine o reglementare din partea ţărilor care dezvoltă inteligenţă artificială (AI), Clark a răspuns: „Da. Avem nevoie de standarde bazate pe bun-simţ; şi astfel se poate insufla încredere în această tehnologie şi se poate stimula economia.”

În schimb, într-o conferinţă de presă separată, subsecretarul pentru Afaceri Internaţionale din cadrul Trezoreriei SUA, Erin Browne, a declarat că FMI se concentrează excesiv asupra riscurilor la adresa economiei globale şi că ar trebui să acorde o importanţă mai mare oportunităţilor care pot genera şocuri economice pozitive, cum este cazul AI, pe care guvernul american o numeşte acum „superinteligenţă”.