INTERVIU Constantinescu, ASF: Există premisele ca în viitorul apropiat să intre şi alţi asigurători pe piaţa asigurărilor RCA

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, acesta a vorbit despre poliţa de asigurare obligatorie a locuinţei şi a precizat că s-a înfiinţat un grup de lucru format din reprezentanţi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară, PAID, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi asociaţiilor profesionale: UNSAR, UNSICAR, PRBAR, care să elaboreze o analiză diagnostic şi să identifice soluţii optime şi viabile care să conducă la creşterea gradului de cuprindere în asigurare.

AGERPRES: Cum vedeţi evoluţia pieţei RCA în perioada următoare? Sunt posibile scumpiri?

Cornel Coca Constantinescu: Piaţa asigurărilor RCA se află într-un proces de stabilizare, după o perioadă în care s-au resimţit distorsiuni la nivelul tarifelor de primă, care au afectat clienţii persoane fizice şi totodată au impactat nivelul cheltuielilor cu asigurările, mai ales în cazul acelor societăţi care utilizează în scop de afacere flote de vehicule. A trebuit să fie identificate noi mecanisme prin Legea 132/2017 privind asigurarea RCA, precum tariful de referinţă, asiguratul cu risc ridicat, care au contribuit la transparentizarea modului de formare a tarifului şi la echilibrarea pieţei. Cu toate acestea, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că tariful de primă pentru asigurarea RCA se stabileşte, în principal, în funcţie de riscurile asumate de asigurător, provenite inclusiv din comportamentul asiguraţilor. Din aceste considerente, valoarea tarifului de primă nu poate fi imuabilă, ci variază în limite rezonabile, luând în calcul pe lângă alte elemente şi frecvenţa şi severitatea daunelor, ceea ce implică responsabilizarea în ultima instanţă a conducătorilor auto.

Unul dintre obiectivele principale ale pieţei este creşterea gradului de cuprindere în asigurare, ca element de gestionare a riscului cu efect de stabilizare la nivelului primei. În acelaşi timp, flexibilizarea perioadei pentru care se poate încheia asigurarea RCA va influenţa pozitiv gradul de cuprindere în asigurare, pentru acele cazuri în care vehiculul va fi deţinut pe o perioadă mai mică de 1 an, sau în cazul în care acesta nu va fi folosit pe perioade lungi de timp, aceasta reprezentând o soluţie de rezolvare a unor situaţii excepţionale.

AGERPRES: Cum stau companiile care vând astfel de poliţe din punct de vedere al rezultatelor financiare?

Cornel Coca Constantinescu: Datele statistice la nivelul semestrului I 2017 ne indică o rată a daunei combinată de 98,97% în cazul asigurărilor din clasa A10 – asigurarea RCA, de unde rezultă totuşi o marjă de profit din activitatea de subscriere, în condiţiile în care dauna medie RCA plătită pentru vătămări corporale a scăzut cu 9,13%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ajungând la 47.905 lei, în timp ce pentru pagube materiale a scăzut uşor cu 1,99%, la valoarea de 7.208 lei. Activitatea de subscriere a riscului de răspundere civilă auto nu generează de regulă un profit consistent, în considerarea faptului că este o asigurare obligatorie, cu impact asupra unui număr mare de subiecţi. În acelaşi timp, această asigurare nu trebuie să genereze pierderi, putându-se încadra într-o marjă de minimă profitabilitate, în condiţiile în care cheltuielile administrative şi de achiziţie care se reflectă în elementele tarifului de primă sunt administrate judicios şi fără excese.

AGERPRES: Am putea vedea ieşiri de pe această nişă sau reduceri ale ponderii acestui segment la unele companii?

Cornel Coca Constantinescu: Există premisele ca în viitorul apropriat să intre şi alţi asigurători pe piaţa asigurărilor RCA, ceea ce va contribui la normalizarea pieţei şi temperarea unor excese, reflectate în cota de piaţă, precum şi la realizarea unei dispersii a riscului pe fondul evitării riscului de concentrare, aspecte benefice pentru industrie în ansamblu.

AGERPRES: Ce efecte are decontarea directă?

Cornel Coca Constantinescu: Decontarea directă are menirea să conducă la fidelizarea clienţilor şi oferă un criteriu de departajare în funcţie de calitatea serviciilor de care beneficiază asiguratul-păgubit, prin intermediul propriului asigurator. Astfel, preţul nu devine singurul criteriu relevant în achiziţionarea unei asigurări RCA, pe baza argumentului că asiguratul nu este şi beneficiarul asigurării. De asemenea, decontarea directă conduce la creşterea încrederii şi la consolidarea reputaţiei acelor asiguratori care înţeleg prioritatea de a oferi servicii de calitate clienţilor proprii, cu obiectivul de fidelizare a acestora.

AGERPRES: Funcţionează sistemul bonus /malus?

Cornel Coca Constantinescu: Sistemul bonus-malus este o construcţie sănătoasă şi echitabilă cu scopul de a penaliza pe acei asiguraţi care au un comportament riscant şi vine în completarea altor acţiuni de conştientizare a necesităţii de a adopta un comportament preventiv şi responsabil al şoferilor.

AGERPRES: Care credeţi ca sunt cele mai eficiente măsuri pentru a schimba comportamentul din trafic al unor şoferi?

Cornel Coca Constantinescu: Nu există o singură măsură care poate conduce la un rezultat pozitiv şi cu efect imediat. Când vorbim de comportamentul în trafic, avem în vedere o combinaţie de măsuri educative, preventive şi numai în final punitive. Cele mai importante sunt cele educative desfăşurate în mod continuu, deoarece formează atitudini, modele de conduită acceptate de societate. În acest cadru se circumscriu activităţile de conştientizare a riscurilor de către şoferi, precum campania naţională de siguranţă şi prevenţie rutieră ‘Fii treaz la volan’, desfăşurată de Asociaţia pentru Promovarea Asigurărilor, cu sprijinul Poliţiei Române, ASF şi BAAR, precum şi alte activităţi desfăşurate cu precădere în şcoli de către Poliţia Română.

AGERPRES: Pe de altă parte, se doreşte introducerea unui nou risc acoperit de poliţa de asigurare obligatorie a locuinţei, cel de furtună. Când ar putea avea loc?

Cornel Coca Constantinescu: Gradul de cuprindere în asigurarea obligatorie PAD împotriva riscului de dezastru natural este scăzut şi această formă de protecţie minimă nu şi-a atins potenţialul, ceea ce reprezintă desigur un motiv de îngrijorare. Din această cauză, s-a înfiinţat un grup de lucru format din reprezentanţi ai Autorităţii de Supraveghere Financiara, PAID, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi asociaţiilor profesionale UNSAR, UNSICAR, PRBAR, care să elaboreze o analiză diagnostic şi să identifice soluţii optime şi viabile care sa conducă la creşterea gradului de cuprindere în asigurare.

Fiecare ţară şi-a definit evenimentele care intră în categoria de dezastru natural în funcţie de specificul geografic şi condiţiile climaterice al zonei, de severitatea şi impactul fenomenelor catalogate ca şi dezastru natural. Prerogativa de a propune includerea unor riscuri suplimentare în poliţa PAD, precum cel de furtună, revine altor instituţii specializate ale statului şi va avea la bază o evaluare a acestui risc, prin prisma siguranţei cetăţeanului şi a mediului de afaceri.

În măsura în care se va concretiza o propunere în acest sens, PAID va putea efectua propria evaluare a riscului de subscriere, astfel încât astăzi este prematur să ne referim la tariful poliţei PAD, care include asigurarea de risc împotriva furtunii.