1EUR = 4.7786 RON | Bucureşti 13 º

Companii

Interviu cu Marin Aldea, Metrorex - ce se va întâmpla cu metroul din Bucureşti în 2016

Metrorex are un buget total de circa 2,2 miliarde de lei în 2016, din care 1,4 miliarde de lei pentru investiţii. Directorul general interimar al Metrorex, Marin Aldea, a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, despre proiectele pe care Metrorex le va derula în cursul acestui an, despre banii pe care îi are la dispoziţie pentru realizarea acestora, despre noi proiecte.

09 feb, 2016 | ECONOMICA.net

De asemenea, Marin Aldea a explicat motivul pentru care Metrorex a renunţat la cartela de 62 de călătorii, fapt care a nemulţumit mulţi bucureşteni, şi a dat lămuriri referitor la amenda de 20.000 de lei aplicată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), în urma plângerii unei călătoare care a afirmat că s-a accidentat la coborârea din garnitura de metrou. Potrivit directorului Metrorex, 'comisarii ANPC au fost hotărâţi să ne dea amendă', iar procesul verbal a fost lipit pe geam.

 

AGERPRES: Aţi preluat de puţin timp atribuţiile de director general interimar al companiei. Care sunt obiectivele pe termen scurt pe care vi le-aţi propus?

Marin Aldea: La finele anului trecut, pe 8 decembrie, odată cu numirea la CNADNR a domnului Cătălin Homor, care era director Investiţii şi Achiziţii Publice cu atribuţii de director general, eu am fost desemnat să preiau atribuţiile funcţiei de director general, având în continuare şi atribuţii de director Strategie, Planificare, Resurse.

Obiectivele pe termen scurt sunt cele referitoare la rezolvarea problemelor curente: de discutat fel de fel de acte adiţionale la contracte, proiecte de investiţii aflate în derulare şi pe care noi trebuie să le urmărim...


AGERPRES: Cum aţi încheiat anul trecut?

Marin Aldea: Şi în 2014 şi în 2015 am încheiat pozitiv. Rezultatele exerciţiilor financiare au fost pozitive, în sensul că am încheiat pe zero, fără pierderi. Metrorex, potrivit Hotărârii de înfiinţare 482/1999 primeşte subvenţii de la bugetul de stat ca diferenţă între cheltuielile totale şi veniturile proprii. Deci, niciodată metroul bucureştean nu poate să aibă profit, în condiţiile acestui act normativ. În situaţia în care, cum s-a întâmplat în anul 2015, am ieşit pe plus, am dat diferenţa, subvenţia, am dat-o înapoi la bugetul de stat. Deci, rezultatul este pozitiv. Numărul de călători a crescut. Anul acesta am avut 174,6 de milioane, faţă de 173,2 milioane, deci cam cu 1,4 - 1,5 milioane de călători mai mult. Pentru 2016 ne-am propus 176,5 milioane. În fiecare an trebuie să ai ţinte tot mai ambiţioase, deci cam cu două milioane mai mulţi călători ne-am propus să atragem anul acesta. Acum, să sperăm să şi reuşim...


AGERPRES: Ce buget aveţi în 2016?

Marin Aldea: În 2016, avem un buget total de circa 2,2 miliarde de lei, un buget foarte mare pentru o companie de stat. Având acest buget aşa mare şi responsabilităţile sunt la fel de mari. Acest buget este structurat pe două capitole mari aferente activităţii de exploatare şi activităţii de investiţii. Pentru activitatea de exploatare avem în acest an circa 775 milioane de lei prevăzuţi în proiectul de buget, din care aproape 360 de milioane de lei reprezintă subvenţii de la bugetul de stat. Tot în acest buget avem capitolul de investiţii, care este destul de consistent, în sumă de circa 1,4 miliarde de lei, din care 82%, adică 1,150 milioane de lei reprezintă fonduri externe nerambursabile, europene.


AGERPRES: Ce investiţii aveţi în plan, dar şi în derulare anul acesta?

Marin Aldea: Metrorex are în derulare în 2016 investiţii în valoare de 1,403 miliarde lei. Sunt obiective ambiţioase, având în vedere extinderea reţelei de metrou.

Astfel, este în lucru extinderea Magistralei 5 de la Eroilor la Drumul Taberei, la Râul Doamnei şi staţia şi Depoul Valea Ialomiţei. Este un proiect de 3,1 miliarde de lei. Are 10 staţii şi circa 6,8, aproape 7 kilometri lungime. Pentru acest proiect avem anul acesta prevăzuţi în buget 780 de milioane de lei. Ne-ar mai trebui aproape încă pe atât, ca să ne îndeplinim obiectivul pe care îl avem pentru acest an, respectiv să trecem de la un stadiu fizic de circa 67% la circa 90%, astfel încât să putem, la finele trimestrului I 2017, să îl punem în funcţiune cu călători.

Alt proiect important este extinderea Magistralei 4, de la Gara de Nord la Lac Străuleşti, cu cele două staţii: Laminorului şi Lac Străuleşti. Proiectul este de circa 250 de milioane de euro. Pentru anul acesta avem în buget vreo 270 de milioane de lei. Cu banii pe care îi avem în buget putem să punem în funcţiune fără probleme cele două staţii Laminorului şi Lac Străuleşti. Ne-ar mai trebui vreo 60 de milioane de lei ca să finalizăm şi parcarea şi depoul. Acolo este un park&ride. Vom solicita la rectificare. Ne vom zbate să obţinem banii.

De asemenea, avem un proiect pentru realizarea unui nou acces la staţia Tineretului. Avem banii prevăzuţi în buget, deci îl vom realiza. Plus un lift pentru persoane cu dizabilităţi la aceeaşi staţie.

Avem în vedere îmbunătăţirea şi modernizarea instalaţiilor din metrou. În acest sens, avem în derulare - şi terminăm anul acesta - un proiect de modernizare şi înlocuire a tuturor sistemelor de ventilaţie pe şase staţii şi inter-staţii, de la Petrache Poenaru până la Timpuri Noi. Proiectul este de vreo 36 de milioane de lei şi pentru anul acesta avem în buget circa 20 de milioane de lei. Ne sunt suficienţi banii pentru a finaliza acest proiect.

Un alt proiect este cel de modernizare a sistemului de control acces la 41 de staţii. Avem bani prevăzuţi în buget pentru acest proiect, însă ne-ar mai trebui ceva la rectificare. În funcţie de execuţie, vom vedea. Avem circa 170 de milioane de lei, iar proiectul ajunge la 180-182 de milioane de lei. Anul acesta îl finalizăm, aşa avem ca şi ţintă.

Avem, de asemenea, un proiect pentru achiziţia de material rulant. Există un contract în derulare şi mai achiziţionăm opt trenuri noi de metrou, pe care le vom pune în funcţiune până la finele lunii iunie pe Magistrala 2, astfel încât, pe M2, de la Berceni la Pipera, să circule trenuri de un singur tip. Pe celelalte, le vom muta pe magistralele 1 şi 3. Din flota veche vom mai scoate din uz numărul de trenuri pe care le achiziţionăm şi le punem în funcţiune.

Avem în vedere realizarea proiectării preliminare pentru zona Eroilor - Iancului. Avem gânduri mari şi cu Magistrala 6 de metrou, care leagă 1 Mai de Otopeni.


AGERPRES: În ce stadiu este acest proiect al metroului până la Otopeni? Se va mai realiza?

Marin Aldea: Noi ne zbatem şi suntem optimişti, pentru că acest proiect a fost cuprins în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă - o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung a sistemului de transport în Bucureşti şi judeţul Ilfov. În acest plan, care are o valoare de circa 6,8 miliarde de lei, proiectele Metrorex însumează 3,5 miliarde de lei. Deci, mai mult de jumătate sunt proiectele Metrorex, iar linia 6 de metrou se regăseşte în acest Plan de Mobilitate Urbană Durabilă, fapt care ne dă speranţe şi ne vom lupta ca în acest an să identificăm şi să obţinem surse de finanţare din fonduri europene nerambursabile.

Sunt nişte paşi de făcut, eu i-am început, accelerăm cât se poate, în sensul că documentaţia a fost revizuită, documentaţia tehnică a fost avizată în CTE (Consiliul tehnico - economic) Metrorex săptămâna trecută. Zilele următoare o vom trimite spre avizare la CTE-ul Ministerului Transporturilor. Urmează să stabilim dacă mai este nevoie de Comisia interministerială, pentru că acest proiect a mai fost avizat în urmă cu câţiva ani, însă acum au fost actualizaţi indicatorii şi valorile şi nu ştiu dacă mai este cazul sau nu, dar vom vedea. În momentul în care avem şi avizul interministerial, putem să promovăm o Hotărâre de Guvern ca să aprobăm indicatorii tehnico-economici. Deci, ăsta ar fi un pas. Al doilea pas, în situaţia în care Planul de Mobilitate Urbană Durabilă se avizează de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi de Consiliul Judeţean Ilfov, ne creează premisele ca noi să propunem un alt act normativ de aprobare a strategiei de dezvoltare a metroului care ar sta la baza, să zic aşa, cererii de finanţare de la Comisia Europeană şi am putea demara lucrările privind consultanţa în exproprieri, exproprieri, lucrări de structură. Deci, am identificat soluţiile de finanţare.


AGERPRES: Cât ar dura toţi aceşti paşi?

Marin Aldea: Anul acesta vrem să rezolvăm, dar nu depinde doar de noi. Ce ţine de noi, şi asta am spus tuturor, să fiţi convinşi că facem. Am avut acum două săptămâni vizita ambasadorului Japoniei, cu care am discutat mai bine de o oră toate problemele legate de Magistrala 6 de metrou, japonezii fiind interesaţi în realizarea acestei linii, pentru că avem un acord de împrumut de la Guvernul Japoniei, prin Agenţia Japoneză pentru Cooperare Internaţională - JICA, de 41,87 miliarde de yeni, care înseamnă circa 320 de milioane de euro. Deci, sunt interesaţi şi dânşii în realizarea acestui proiect, dar şi noi suntem foarte interesaţi, pentru că în toate capitalele europene - şi eu am susţinut şi susţin în continuare - trebuie să existe acest mijloc de transport care leagă două mari sisteme de transport - feroviar şi aerian. Şi nu ne rezumăm aici. Dacă ne uităm pe traseul liniei 6 de metrou, veţi vedea că acest traseu urmează şi zone aglomerate din Bucureşti, care ar trebui să beneficieze de acest mijloc de transport eficient, rapid şi nepoluant. În toată lumea civilizată, în toate oraşele mari, există legătură de metrou din centrul oraşului până la aeroport. În plus, linia 6 de metrou va trece şi prin oraşul Otopeni, prin zona centrelor comerciale. Şi încă ceva: existenţa metroului dezvoltă zona extraordinar. S-a dovedit în Bucureşti că zonele s-au dezvoltat fantastic după ce s-a construit o linie de metrou prin anumite cartiere.

Suntem ambiţioşi şi vrem să rezolvăm cât mai multe. Noi ne propunem.


AGERPRES: Ce spuneţi de extinderea staţiilor Aurel Vlaicu şi Pipera, care au doar o ieşire, având în vedere că acolo au apărut foarte multe clădiri de birouri şi ansambluri rezidenţiale?

Marin Aldea: Noi avem în vedere extinderea liniei 2 cu două staţii de la Pipera. Încă două staţii în sus. Sunt multe staţii la care poţi să mai iei în calcul - acolo unde se mai poate - să realizezi încă un acces. Am început cu Tineretului. Ne gândim, dar deocamdată nu avem în plan. V-am spus ce vrem să facem în 2016.


AGERPRES: Aţi pomenit printre proiecte despre modernizarea accesului la metrou. În acest sens, veţi relua colaborarea cu RATB pentru a reintroduce acel sistem integrat de călătorie?

Marin Aldea: Eu vreau să îl reluăm. Am avut în acest sens o discuţie cu conducerea RATB, anul trecut, însă şi la ei s-a schimbat conducerea. Cu cei noi nu am apucat să discutăm pe tema aceasta. Vom discuta. Urmează să ne întâlnim şi voi redeschide acest subiect, mai ales că, odată cu modernizarea instalaţiilor de control-acces, situaţia dintre noi poate fi mai uşor de implementat în sensul colaborării acestor două mijloace de transport. Sigur vom găsi soluţii, pentru că e normal să avem un sistem integrat de călătorie. În multe oraşe europene am văzut că sistemul de transport este integrat. Îţi iei un bilet şi mergi şi cu trenul şi cu tramvaiul şi cu metroul şi cu troleibuzul - şi e benefică. Da, avem în vedere să reluăm colaborarea.


AGERPRES: După ce modernizaţi sistemul la metrou, intenţionaţi să reintroduceţi cartela de 62 de călătorii, în condiţiile în care foarte mulţi bucureşteni au fost nemulţumiţi că s-a renunţat la acest titlu de călătorie?

Marin Aldea: Aici sunt teorii şi teorii. Este adevărat că acest titlu de călătorie era foarte utilizat şi benefic pentru călători şi am analizat mult până să luăm decizia de a scoate din portofoliu cartela de 62 de călătorii. Decizia a fost pur economică.

Vă pot spune că decizia de modificare a tarifelor, inclusiv de a renunţa la acest titlu, a condus la creşterea veniturilor lunare ale Metrorex cu circa 4 milioane de lei, ceea ce este important. Este adevărat că acest titlu de călătorie era destul de utilizat. În jur de 35-40% dintre călători îl foloseau, deci un procentaj destul de mare, în detrimentul abonamentului lunar, care aproape dispăruse din paleta noastră de oferte - ajunsese la un procentaj de utilizare de 2-3%.

În urma unei analize, am constatat că tariful de călătorie, costul real de călătorie cu metroul se învârte în jurul a 4 lei. Din acest cost, o parte este susţinut din subvenţii de la buget, o parte este susţinut de călători, o parte este susţinut din alte venituri proprii ale societăţii. Adunând toate acestea, nu reuşeam să acoperim acest cost. Variantele erau fie modificarea tarifului, fie majorarea subvenţiilor de la bugetul de stat. Subvenţia de la buget alocată în anul în care am făcut noi modificarea era insuficientă.

De asemenea, înainte de decizia de ajustare a titlurilor de călătorie am făcut o serie de analize. Astea nu se văd, pentru că nu ai cum să le spui şi să le transmiţi nici în presă, nici în comunicate. Sunt analize care se fac, stau în mâna managerilor unor companii. Deci, ca o măsură imediată, a fost eliminarea costurilor care nu sunt absolut necesare a fi efectuate în perioada aia. Am reanalizat veniturile; ce venituri suplimentare putem aduce înainte de a modifica tarifele, ţinând cont că subvenţia alocată e o sumă fixă. După ce am făcut operaţiunile acestea, am ajuns la o diferenţă care nu putea fi acoperită. Diferenţa asta însemna cam în jur de 40 de milioane de lei, în 2014. Deci, din variantele luate în calcul am constatat că pentru a nu scoate din uz cartela de 62 de călătorii ar fi trebuit să măresc preţul şi la titlul ăsta şi la abonament cu mai mult faţă de cât a fost modificat. Văzând cum stau lucrurile, a fost aleasă varianta aceasta, de eliminare a cartelei de 62 de călătorii, care nu a fost bine primită în rândul călătorilor, dar poate nici nu s-a înţeles că nu am avut altă soluţie.

În final, la dezbaterea publică (pentru majorarea tarifelor la călătoriile cu metroul - n. r.), după ce am adus toate argumentele, nici măcar o abţinere nu a fost. Toţi au votat în unanimitate - de la ONG-uri, la sindicate. Şi-au dat seama că nu aveam altă soluţie. Nu are de unde să ştie călătorul ce se întâmplă, dar trebuia să acoperim cheltuielile astea pentru materiale, piese, tot pentru siguranţa călătorului, în definitiv.

Decizia a fost să scoatem cartela, iar abonamentul nu l-am mai mărit cu 10 lei, ci doar cu 5 lei. Soluţia a funcţionat din punct de vedere economic. Că au mai existat nemulţumiri...bănuiam că vor exista.

Metroul este o companie subvenţionată. Statul subvenţionează călătorul cu o anumită sumă.


AGERPRES: Care este tariful mediu pe care îl practicaţi?

Marin Aldea: Tariful mediu practicat de Metrorex este de 1,25 lei. Deci, asta înseamnă total venituri din transportul călătorilor, raportat la numărul de călători transportaţi. Atât plăteşte un călător. Restul, până la 4 lei, este subvenţie şi alte venituri.


AGERPRES: La nivelul companiei se desfăşoară un proces de recrutare pentru manager pe OUG 109. V-aţi depus CV-ul?

Marin Aldea: Da, mi l-am depus, nu este niciun secret. Eu mă ocup de zona asta, de tot ce a însemnat bugete, contracte de administrare, contracte de mandat, plan de administrare de cel puţin 15 ani.


AGERPRES: De curând aţi fost amendaţi de ANPC cu 20.000 de lei. Ce măsuri aţi luat sau veţi lua pentru remedierea situaţiei?

Marin Aldea: Aş vrea să explic un pic cum a stat situaţia. În urmă cu mai bine de o săptămână, joi (28 ianuarie 2016), am fost sunat pe la ora 9,30 - 10,00 şi anunţat că avem un control de la ANPC. Am invitat comisarii de la ANPC, care erau la intrare în minister, la sediul nostru şi am desemnat doi colegi, specialişti pe zona de exploatare şi de infrastructură, să discute cu dânşii. Comisarii au spus că au o reclamaţie depusă pe data de 20 ianuarie de la o doamnă, care s-ar fi accidentat pe data de 12 ianuarie. Au prezentat reclamaţia colegilor şi, în scurt timp, dânşii au început să scrie că ne amendează. Colegii au venit să îmi spună şi m-am dus să stau de vorbă cu comisarii, văzând că parcă erau hotărâţi să ne dea amendă şi să ne sancţioneze neapărat. ''Hai să încercăm să lămurim situaţia! Dvs. aveţi o reclamaţie. Nu vreţi întâi să verificăm dacă se confirmă? Noi avem camere de luat vederi care supraveghează întreg peronul de la un cap la altul. Avem agenţii de pază în tren, care ne pot spune dacă au intervenit, dacă au făcut raport, pentru că ei au obligaţia să facă raport dacă unui călător i se întâmplă ceva. Se loveşte, cade, ei trebuie să facă un raport'.

Din verificările pe care le-am făcut, nu am găsit pe camere că s-ar fi întâmplat aşa ceva nici la Staţia Piaţa Victoriei 1, nici la staţia Piaţa Victoriei 2. Am cerut în scris la firmele de pază să îmi spună dacă a fost semnalat un astfel de incident şi am primit de la ei răspunsul că niciun agent de pază nu a făcut niciun raport în data de 12 ianuarie că s-ar fi întâmplat ceva.

Nu mai zic că reclamaţia e un pic exagerată - că a căzut cu piciorul până nu ştiu unde...nu ştiu dacă e posibil să cazi aşa. Dar, hai să presupunem că aşa a fost! Doamne fereşte! Am cerut să se facă verificări conform instrucţiilor tehnice şi le-am spus comisarilor ANPC că distanţele de la marginea peronului la vagon variază, pentru că unele staţii sunt în curbă, iar noi avem aici diverse valori. Pe de altă parte, noi suntem autorizaţi de Autoritatea Feroviară Română (AFER) de a funcţiona. Ei verifică dacă e ceva legat de siguranţa circulaţiei, a călătorului, altfel nu ne dau autorizaţie de funcţionare. Noi avem autorizaţie. Pe de altă parte, a mai fost un control al Corpului de control al Ministrului Transporturilor, atunci când s-a făcut tam-tam-ul ăla că am luat trenurile mai late, mai înguste, că am tăiat din peroane - fel de fel de afirmaţii -, care au concluzionat că nu sunt probeleme. Ei au verificat şi au comunicat că se înscriu în datele respective.

Trecând peste asta, comisarii ANPC au fost hotărâţi să ne dea amendă. În timp ce eu discutam şi încercam să le explic, unul dintre comisari îmi spunea: ''Domnule, mie mi s-a părut că distanţa e mare!'', ''Domnule, nu te supăra, şi mie mi se pare că înălţimea la care suntem noi aici e mare, dar care e relevanţa? Ce, noi mergem aici după cum mi se pare sau nu mi se pare? Eu mă gândesc că dvs când veniţi şi faceţi un control - eu cel puţin aşa aş proceda - mă uit, văd o instrucţie, iau în calcul ce-mi spun colegii, specialiştii, datele tehnice... Domnule, aici scrie aşa, aici e altceva. Deci, nu e bine cum e aici, că nu e cum e în documentaţie. Eu mă gândesc că aşa ar fi trebuit făcut. Ăsta e punctul meu de vedere!''

În timp ce discutam, a apărut la televizor că Metrorex a luat amendă şi staţia de metrou Piaţa Victoriei este închisă. ''Domnule, ia veniţi un pic încoace! Dvs. ştiţi ceva de treaba asta?'' ''Păi nu, că nu am discutat...'' ''Păi, domnule, nu s-a terminat controlul''.

Noi eram în timpul controlului, în jurul orelor 12,00, când s-a făcut anunţul la televizor. Toată lumea era bulversată. ''Ce, s-a oprit metroul?'' 'Deci, dvs. aţi consemnat asta acolo, că vreţi să închideţi staţia?' Ei nu terminaseră de scris procesul verbal.

Deci, asta a fost situaţia. Nu am vrut să comentez. Zic: ''Noi, oricum, să ştiţi că un proces verbal din ăsta pe care îl scrieţi după datele de la tv sau invers nu o să-l semnăm''.

Când au auzit, nu au mai scris niciun proces verbal. Am mai stat încă vreo jumătate de oră şi le-am mai explicat că verificările trebuie făcute după documentele tehnice, să vadă dacă sunt corespunzătoare sau nu. Dacă s-a întâmplat, nimeni nu a vrut. Se mai întâmplă, sunt tinerii ăştia cu telefoanele, nu sunt atenţi, se împiedică şi scapă piciorul acolo. Doamne fereşte! Nu vrea nimeni. E evident că ne-am gândit să facem ceva.

Ei au plecat, iar a doua zi am discutat cu preşedintele ANPC şi l-am întrebat legat de amendă. I-am zis: 'Domnule, dar nu am primit nicio amendă'. 'V-am lipit procesul verbal pe geam, că aşa este procedura la noi la sediu'. 'Domnule, noi nu suntem un magazin, un restaurant! Unde l-aţi lipit, că sunt mai multe intrări în ministerul ăsta! Ce, noi ne uităm pe geamuri să vedem procese verbale?! Există registratură, puteaţi să îl depuneţi acolo!' Când am auzit, l-am luat de acolo, l-am înregistrat la Metrorex şi am plătit jumătate din minimul amenzii, adică 1.000 de lei.

Ulterior, am analizat situaţia împreună cu colegii să încercăm să punem în trenuri nişte pictograme, să dăm anunţuri gen ''Atenţie la urcare şi coborârea din vagon!'', ca să venim în sprijinul călătorilor. Nu putem să umblăm nici la vagoane, nici la peroane. Aici nu ai ce face.

Pe de altă parte, legat de amendă, vom vedea. Noi nu vom lăsa aşa. O vom contesta cu argumente tehnice, aşa cum se procedează. Noi am mai avut amenzi, controale şi de la Inspecţia Fiscală. Am contestat în instanţă şi am câştigat. Dânşii au legislaţia lor, procedurile dânşilor, noi le respectăm, dacă putem să facem ceva...Asta am discutat şi cu domnul preşedinte (al ANPCA - n. r.): 'Dacă identificăm o măsură, care poate fi bună pentru călători, o luăm imediat. Doar să nu fie o măsură care nu poate fi realizată tehnic. Şi financiar, dacă e bună, căutăm resurse de finanţare şi o luăm'.

Noi vom încerca să îndesim anunţurile pentru călători - deja de câteva zile au început să fie făcute - însă ne temem şi de comunicarea auditivă excesivă. Nu trebuie agresat călătorul. Sunt persoane care ne scriu tot timpul: ''Nu suntem tâmpiţi! Nu mai daţi atâta regulile alea de circulaţie, că ştim să circulăm, vedem, ştim să citim, ne uităm în trenuri, că sunt afişate peste tot în vagoane. Dacă mă interesează, mă duc să citesc'. Sunt şi telefoane şi petiţii din astea. E clar că nu poţi mulţumi pe toată lumea! Dar şi noi trebuie să fim un pic atenţi la peron, la scara rulantă. Vezi o bordură, vezi un lac sau un şanţ, tu calci în el?!

Oricum, vom lua nişte măsuri, vom pune nişte pictograme pe uşile trenurilor. Ele există şi acum, dar sunt mici. Asta pe unii probabil o să îi deranjeze, o să işte comentarii, stări de ilaritate.

Vom pune şi pe jos ceva, ne gândim, poate tot nişte pictograme. Au venit colegii cu soluţia cu banda colorată, care nu a fost cea mai fericită, dar a fost temporară. Eu mă gândeam că banda asta e mai lată, că nu am văzut-o, ca să fie ceva să atragă atenţia: Este pus acolo un pai. De ce este paiul ăla pus acolo?
Până acum, nu am mai avut astfel de probleme, iar metroul circulă de 37 de ani.


AGERPRES: Aţi redat traficul la suprafaţă în totalitate în Drumul Taberei? Era anunţat că de la sfârşitul lunii decembrie se va putea circula la suprafaţă în Drumul Taberei.

Marin Aldea: Încă nu s-a reluat în totalitate. Mai sunt ceva probleme, dar le vom rezolva cât de curând, repede.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO