INTERVIU Rovana Plumb: Gradul de absorbţie pe POS Mediu a crescut de de la 10 la 15%

Multe subiecte referitoare la domeniul protecţiei mediului în România au provocat, de-a lungul timpului, discuţii în plan public, dar şi dialoguri între autorităţi şi organizaţiile nonguvernamentale de profil. Intrarea în scenă a timbrului de mediu, înlocuitorul vechii taxe auto, problematica gazelor de şist şi stadiul de explorare în care se află anumite zone din România, crearea paradisului verde Delta Văcăreşti în inima Bucureştiului, precum şi absorbţia fondurilor europene sunt doar câteva dintre temele pe care ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, le-a abordat într-un interviu acordat AGERPRES.
Economica.net - mie, 05 iun. 2013, 09:37
INTERVIU Rovana Plumb: Gradul de absorbţie pe POS Mediu a crescut de de la 10 la 15%

AGERPRES: În contextul unui an de guvernare al Uniunii Social Democrate şi, implicit, a preluării de către dvs. a portofoliului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, care este bilanţul pe segmentul pe care îl reprezentaţi?

Rovana Plumb: Acest an de guvernare a fost foarte dificil, cu multe provocări, în care am avut de reparat multe dintre erorile făcute de guvernările PDL. Împreună cu echipa din cadrul ministerului, o echipă profesionistă, am reuşit într-un scurt timp, ceea ce alţii nu au vrut şi nu au binevoit să facă. De exemplu, Ministerul a reuşit să rezolve 14 infringementuri de mediu din cele 15 moştenite. Una dintre cele mai importante realizări a fost îmbunătăţirea considerabilă a gradului de absorbţie pe fondurile europene.

Dacă în mai 2012 gradul de absorbţie pe POS Mediu era de 4,2%, în aprilie 2013 gradul de absorbţie se afla la 12,88%, în acest moment ajungând la 15%. Prin POS Mediu am contractat un proiect de asistenţă tehnică pentru elaborarea Raportului de Mediu, în vederea derulării procedurii SEA /procedura de Evaluare Strategică de Mediu, n.r./ pe Strategia Naţională privind siturile contaminate. Proiectul se ridică la o valoare de peste 12.000 euro. În perspectivă pregătim o altă asistenţă tehnică ce va conduce la elaborarea de ghiduri privind investigaţiile pe situri, stabilirea metodologiilor de depoluare, iar valoarea acestuia este în jur de 4,5 milioane euro. O altă reuşită concretă este semnarea contractului privind reabilitarea a 7,5 km de plajă între staţiunile Mamaia şi Eforie. După finalizarea acestui proiect, suprafaţa plajei va creşte cu peste 33 de hectare şi avem un impact de creştere a potenţialului de turişti în această zonă cu cel puţin 32.000 de turişti.

Reciclarea este un capitol la care lucrăm intens. Ne luptăm cu un decalaj important faţă de UE şi, de aceea, ne-am unit şi ne vom uni forţele cu diverşi parteneri din domeniul economic şi educaţional pentru a impulsiona puternic acest domeniu. De exemplu, la iniţiativa Ministerului Mediului, în toamna anului trecut, au fost puse bazele unui proiect – Bancomatul Verde – prin care, în centrele comerciale, au fost amplasate aparate de reciclare a sticlelor de plastic şi dozelor de aluminiu, în schimbul cărora oamenii primesc un tichet valorificabil în magazin. Am extins apoi programul şi pentru preluarea deşeurilor electrice şi electrocasnice.

O altă iniţiativă, care s-a bucurat de succes, se numeşte ‘Laboratorul verde al reciclării’, un proiect de educaţie ecologică pentru elevi, în colaborare cu EcoRom, care a primit şi apreciere internaţională şi pentru care am semnat un protocol cu Ministerul Educaţiei Naţionale.

Am acordat atenţie specială şi domeniului biodiversităţii, unde vreau să amintesc doar două teme care îmi sunt foarte apropiate: semnarea ordinului de ministru privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine din România şi desemnarea zonei Văcăreşti – arie naturală protejată, proiect care a parcurs deja mai bine de jumătate din etapele procedurale. Trebuie să subliniez faptul că eco-regiunea carpatică găzduieşte 322.000 hectare de astfel de păduri virgine, din care marea majoritate 250.000 hectare se află pe teritoriul României. Tot la capitolul biodiversitate putem să contabilizăm şi faptul că am lucrat în vederea includerii a încă 109 situri naturale în reţeaua Natura 2000, în noiembrie anul trecut. România găzduieşte cea mai mare extindere terestră a reţelei Natura 2000 din Europa, şi anume 42.000 kilometri pătraţi, în acest moment fiind un procent de 17,89% din suprafaţa ţării. În acelaşi timp, în România au fost desemnate un număr de 12 zone umede de importanţă avifaunistică, iar, în acest an, trei complexe transfrontaliere de zone umede pe Dunăre au fost create, în urma semnării scrisorii comune, împreună cu omologul meu din Bulgaria, către secretariatul Convenţiei de la Ramsar.

În toamna anului trecut am lansat campania ‘Împădurim România’, în cadrul căreia am reuşit plantarea a peste 26 milioane de puieţi în zonele afectate de alunecări de teren, secetă, defrişări, schimbări climatice majore, în judeţe, precum: Dâmboviţa, Iaşi, Olt, Dolj şi Gorj.

AGERPRES: Şi în ceea ce priveşte schimbările climatice?

Rovana Plumb: La capitolul schimbări climatice, nu pot să nu menţionez reinstalarea eligibilităţii Registrului Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră şi, implicit, deblocarea tuturor mecanismelor flexibile aferente protocolul de la Kyoto, iar în acest moment suntem în tratative cu potenţiali investitori interesaţi să cumpere unităţi AAU-uri (unităţi ale cantităţii atribuite, n.r.) de la Guvernul României. Tot la capitolul schimbări climatice, vreau să pun în evidenţă că în România a avut loc reuniunea de deschidere a parteneriatului dintre Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Banca Mondială, proiect ce are ca scop operaţionalizarea Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice, dar şi prioritizarea eficientă în administrarea fondurilor europene pe componenta climatică 2014 – 2020. Chiar din data de 3 iunie a.c. am lansat acest proiect, în valoare de peste 5 milioane de euro. Totodată, licitarea pe platforma comună UE a certificatelor aferente proiectelor JI (mecanism prin care o ţară obţine unităţi de reducere a emisiilor prin sprijinirea finanţării unui proiect care generează reduceri de emisii de în altă ţară industrializată, n.r.), în perioada 2008-2012 au condus la obţinerea unui venit de 1,9 milioane de euro, venituri ce vor fi utilizate în proiecte ce au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Este important de comunicat faptul că am reuşit să finalizăm transpunerea în legislaţia naţională a Directivei UE privind comercializarea certificatelor de emisii GES (gaze cu efect de seră, n.r.), ceea ce conduce la eficientizarea implementării schemei EU ETS (de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, n.r.) în România. Am schimbat conceptul taxei de poluare a autoturismelor, în sensul în care în acest moment se taxează doar emisiile de gaze produse de autovehiculele în funcţiune.

AGERPRES: Pe de altă parte, care sunt lucrurile pe care vi le reproşaţi, în sensul că v-aţi propus să duceţi la bun sfârşit un proiect şi, deocamdată, lucrurile nu au mers până la capăt sau au fost amânate din anumite motive?

Rovana Plumb: Sunt unele proiecte care ţin de natura lor în a fi realizate mai devreme sau mai târziu, sunt proiecte care din diferite considerente pot sau nu să fie realizate, dar suntem o echipă perseverentă.

AGERPRES: Sunt câteva subiecte care revin mereu în actualitate, în ceea ce priveşte domeniile de care se ocupă şi Ministerul Mediului. Să începem cu mult discutatele gaze de şist pentru a căror explorare au fost date câteva avize. Ce se va întâmpla după cei câţiva ani de explorare, mai ales în contextul îngrijorării publicului, care consideră că acest tip de aviz va fi urmat automat şi de aviz de exploatare?

Rovana Plumb: Într-adevăr, Guvernul a acordat avize de mediu pentru activitatea de explorare, ce presupune prospecţiuni, şi nu pentru exploatare. Explorarea nu prezintă niciun risc pentru mediu pentru că nu implică folosirea procedeului fracturării hidraulice! Ca să fie mai clar, activitatea de explorare a gazelor de şist nu diferă de activitatea de explorare a hidrocarburilor, practicată în România de zeci de ani. Exploatarea este cu totul alt subiect, este supusă unui alt set de proceduri de avizare şi este un proces separat, independent de explorare. Noi estimăm că perioada de explorare va dura minimum cinci ani. Mai mult, programele de prospectare vor ocoli ariile protejate şi vor asigura o distanţă sigură de la ţărmul Mării Negre, de zone locuite, în apropiere de obiective turistice sau culturale, arii protejate. Pregătim, la iniţiativa Guvernului, mai multe dezbateri publice, incluzând şi autorităţile locale, grupurile parlamentare, societatea civilă, organizaţiile de mediu. Prima dezbatere publică dintre acestea va avea loc la Bucureşti şi vom anunţa toate detaliile după Consiliul de Mediu de pe 17 iunie.

AGERPRES: Al doilea subiect se referă la Programul ‘Rabla’ şi la necesitatea ca pe viitor acest tip de iniţiativă să nu mai fie de actualitate, cum au afirmat chiar reprezentanţii producătorilor şi importatorilor de automobile, considerându-l ca ineficient?

Rovana Plumb: Deşi 2013 este an dificil din punct de vedere economic şi financiar, pentru toate domeniile de activitate în România şi în întreaga Uniune Europeană, susţinem în continuare programul ‘Rabla’, însă într-o formulă nouă. ‘Rabla 2013’ este un program mai verde, mai ambiţios, gândit ca parte a unei viziuni comune din care face parte şi timbrul de mediu. Vrem să reducem poluarea şi să ‘înverzim’ România prin reducerea emisiilor provenite de la autovehicule. Prin acest ansamblu de măsuri urmărim eliminarea treptată din parcul auto naţional a maşinilor vechi foarte poluante, stimularea achiziţionării de maşini noi, cu emisii cât mai reduse. Suntem primul guvern care ia măsuri active pentru a încuraja populaţia să cumpere maşini cu emisii zero sau cu emisii foarte reduse. Prin prevederile timbrului de mediu, la înmatricularea unui autoturism electric oferim deja un eco-tichet de 12.000 lei. Prin Programul ‘Rabla’, introducem un eco-bonus în valoare de 500 lei, care va fi acordat la achiziţionarea unui autovehicul nou încadrat în norma de poluare Euro 6, a unui autovehicul nou al cărui motor generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 100 g/km sau la achiziţionarea unui autovehicul cu sistem de propulsie hibrid.

AGERPRES: Timbrul de mediu va fi înlocuit la un moment dat cu o taxă percepută în combustibilii auto? Cum vi se pare această idee ce aparţine unor colegi liberali şi care sunt argumentele pro sau contra pe care le aduceţi acesteia?

Rovana Plumb: Timbrul de mediu actual este o taxă de mediu autentică, pentru că se calculează în principal în funcţie de emisia de CO2. Am căutat cele mai bune soluţii posibile şi adecvate realităţii din România. Când am proiectat acest timbru de mediu, la nivelul Guvernului, am ţinut cont şi de puterea de cumpărare şi nivelul de trai al populaţiei, de modelele care funcţionează în Europa, de greşelile făcute în trecut în privinţa acestei taxe. Trebuie să subliniez că timbrul de mediu a început să-şi arate beneficiile, în parametrii aşteptaţi de noi. De la începutul anului până la 30 aprilie a.c. s-au încasat 238 milioane de lei din taxa auto şi timbrul de mediu, iar restituirile către cei care au obţinut în instanţă acest drept au însumat 184 de milioane lei. Până la sfârşitul anului aşteptăm încasări de 715 milioane de lei, chiar puţin mai mult decât am estimat iniţial. Noi anunţăm în martie că estimăm 700 de milioane lei.

AGERPRES: Asociaţiile de leasing s-au plâns, recent, de faptul că la Înmatriculări sunt blocate peste 1.300 de maşini, tocmai pe motivul că nu există baza de date prin care se poate confirma că a fost sau nu plătită taxa auto. Cei din domeniu spun că trebuie să existe o întâlnire între ministerul dumneavoastră, Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile şi Direcţia de Înmatriculări pentru a se debloca situaţia. Cum comentaţi acest subiect?

Rovana Plumb: Problema nu ţine de timbrul de mediu efectiv, ci de modul în care sunt înregistrate taxele încasate de către instituţiile din subordinea Ministerului de Finanţe. Instituţia abilitată să elibereze aceste adeverinţe este ANAF, prin administraţiile financiare. Bineînţeles că Ministerul Mediului este deschis total pentru a colabora cu instituţiile abilitate în vederea deblocării situaţiei, pentru că oamenii să nu aibă de suferit.

AGERPRES: Pentru ‘Casa Verde’ nu mai sunt bani şi se pare că nici în acest an programul nu va demara, după cum aţi declarat chiar dumneavoastră. Care sunt estimările de timp privind relansarea acestui program şi care este situaţia la zi a plăţilor efectuate?

Rovana Plumb: Momentan nu este prevăzută deschiderea unei sesiuni de finanţare a Programului ‘Casa Verde’. În bugetul Fondului pentru Mediu pe anul 2013 nu a fost prevăzută alocarea unei sume pentru deschiderea sesiunii. Până la data de 15 mai 2013, pentru Programul ‘Casa Verde’ – persoane fizice s-au efectuat plăţi în valoare de 7.209.560,18 lei.

AGERPRES: Nu s-a mai auzit nimic despre proiectele miniere aurifere şi, implicit, despre cel mai discutat – Roşia Montană. Care mai este stadiul acestui tip de proiecte şi ce semnale mai aveţi din partea investitorului?

Rovana Plumb: Referitor la garanţiile de mediu pentru proiectul Roşia Montană, Ministerul Mediului are în curs de elaborare a procedurilor aferente, impuse de legislaţia europeană.

AGERPRES: Ziua Mondială a Mediului, 5 iunie. Cum stă România la protecţia mediului în acest moment şi care sunt proiectele la care Ministerul Mediului se gândeşte să le promoveze sau să le continue pe acest segment?

Rovana Plumb: Toată activitatea noastră are ca obiectiv esenţial protejarea mediului în România, asigurarea unui mediu curat şi sănătos. Toate activităţile, proiectele şi iniţiativele noastre sunt concentrate către îndeplinirea acestui obiectiv şi facem eforturi uriaşe pentru a recupera toate decalajele pe care România le-a înregistrat în anii trecuţi la acest capitol. Ceea ce vreau să subliniez în mod special este accentul pe care îl punem pe educaţia ecologică. Pentru mine este un proiect prioritar şi voi colabora în continuare cu Ministerul Educaţiei şi cu societatea civilă pentru a amplifica acţiunile pe această direcţie. Ştiu că în România avem multe probleme de mediu şi este dificil să ne distribuim resursele, timpul şi energia, astfel încât să le gestionăm pe toate aşa cum ne dorim, însă educaţia ecologică este cea mai importantă investiţie pentru un viitor sustenabil şi ‘verde’.

AGERPRES: Delta Văcăreşti este la jumătatea drumului spre concretizare. Care este situaţia retrocedărilor în zonă şi când estimaţi că bucureştenii se vor bucura de acel paradis verde al oraşului?

Rovana Plumb: În luna iunie a anului trecut, Ministerul Mediului, împreună cu Naţional Geografic şi Coaliţia pentru Mediu au iniţiat demersurile de a desemna această zonă arie naturală protejată, conform prevederilor legale în vigoare. În acest sens, a fost iniţiată o comisie de specialişti formată din academicieni, profesori universitari, experţi în domeniu etc, care au început să lucreze la elaborarea unui studiu ştiinţific, în vederea demonstrării importanţei acestei zone, pentru ca ea să poată primi statutul de arie protejată conform reglementărilor legale. Toată documentaţia necesară, împreună cu studiul de fundamentare ştiinţifică, a parcurs mare parte din etapele prevăzute în lege, deponentul lor fiind Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta. Acum, vă anunţ în premieră că ieri (3 iunie 2013, n.r.) documentaţia a primit avizul Comisiei de Monumente a Academiei Romane, urmând ca aceasta să ajungă la Primăria Sectorului 4 şi apoi la noi, la minister. Aşa cum am afirmat de atâtea ori, am susţinut şi voi susţine în continuare acest proiect. Chiar m-am implicat personal în urmărirea şi buna desfăşurare a acestuia.

AGERPRES: Ne puteţi dezvălui, în premieră, care sunt planurile şi noutăţile vizate de către ministerul pe care îl conduceţi în următorul an de portofoliu?

Rovana Plumb: Viziunea mea şi a Ministerului Mediului este aceea de a transforma mediul într-un motor de dezvoltare economică sustenabilă. În acest sens, investiţiile care se dezvoltă în România trebuie să fie în conformitate cu cele mai înalte standarde de mediu naţionale, europene şi internaţionale. Am dus mediul cât mai aproape de cetăţean, în sensul descentralizării autorităţii centrale, astfel încât agenţiile pentru protecţia mediului şi Garda de Mediu locală să lucreze şi să colaboreze eficient, în scopul şi interesul cetăţeanului şi al protecţiei mediului. Avem ca priorităţi absolute la Ministerul Mediului atragerea de fonduri europene într-un ritm mai susţinut, pe care l-am reuşit în acest an, sprijinirea comunităţilor pentru a avea acces la fonduri europene pentru construirea infrastructurii de mediu şi ridicarea calităţii vieţii, dar şi realizarea de salturi importante la capitole la care acum stăm mai slab, precum colectarea diferenţiată şi reciclarea.

Am reuşit să construim o relaţie foarte bună atât cu Comisia Europeană, cât şi cu societatea civilă specializată din România, şi vom continua. Vreau să menţionez în mod special acţiunea amplă de ecologizare ‘Let’s do it România!’, care a început ca o iniţiativă a societăţii civile pe care noi o susţinem fără rezerve, iar anul acesta ne vom dubla eforturile în sprijinul ei. Tot un succes în colaborarea cu ONG-urile specializate este şi proiectul pe care îl pregătim împreună cu Coaliţia pentru Mediu, privind achiziţiile publice durabile. Scopul principal este creşterea procentului de achiziţii publice durabile din valoarea totală anuală a achiziţiilor publice realizate de autorităţi. Impactul acestei iniţiative va fi major, pentru că va viza nu doar protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă, ci şi îmbunătăţirea calităţii prestaţiilor, optimizarea costurilor şi încurajarea dezvoltării şi aplicării tehnologiilor curate şi prietenoase cu mediul.

Ne implicăm activ şi vom pune un accent special în perioada următoare în promovarea la nivel naţional a sistemului UE de management de mediu şi audit (EMAS), care este o schemă de economisire a resurselor folosite de instituţii, chiar săptămâna trecută am avut un seminar la Tulcea pe această temă. Astfel, ne-am propus să iniţiem şi în România sistemul EMAS şi Eticheta Ecologică. Acest proiect va conduce la crearea de locuri de muncă, dar va aduce plus valoare în ceea ce priveşte competitivitatea.

O altă prioritate este legată de mai bună protejare şi administrare a Deltei Dunării. Am iniţiat o schimbare de viziune – un plan de management integrat al Deltei, astfel încât protejarea patrimoniului natural să se facă în acord cu obiectivele de dezvoltare durabilă a zonei. Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a depus în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu), sesiunea V, Cererea de finanţare pentru proiectul ‘Plan de management integrat pentru zona Deltei Dunării’, care a fost acceptat pentru finanţare, urmând implementarea.

Aşa cum am subliniat, un punct sensibil pentru România este domeniul deşeurilor, unde avem de recuperat decalaje importante. Strategia Naţională pentru Gestionarea Deşeurilor este în faza finală de aprobare, trecând prin fazele de dezbatere publică şi evaluare strategică de mediu. În perioada următoare va fi avizată interministerial şi aprobată de către Guvernul României. Ne propunem ca, prin intermediul acestei strategii şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, care va fi realizat prin POS Mediu, să asigurăm mecanismele de transformare a deşeurilor dintr-o povară într-o resursă, care să genereze dezvoltare ‘verde’ şi locuri de muncă.

Pe plan european, pentru Acordul de Parteneriat între România şi UE, în vederea atragerii de fonduri europene pe Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, România şi-a stabilit un Plan de acţiune foarte clar în domeniul protecţiei mediului, schimbări climatice, managementul riscului şi conservarea biodiversităţii, deşeuri şi remedieri situri contaminate.

Te-ar mai putea interesa și
O companie bulgărească va prelua gratuit administrarea aeroportului din Ruse, aflat în ruină
O companie bulgărească va prelua gratuit administrarea aeroportului din Ruse, aflat în ruină
Aeroportul din Ruse va fi operat gratuit de Airport Ruse Ltd, care cuprinde companiile bulgare Shtraplan EOOD şi Stroyproject EOOD, a decis Consiliul Municipal Ruse. Dezbaterea asupra deciziei a......
Aproape 15.000 de consumatori din zeci de localități din Prahova au rămas fără curent electric
Aproape 15.000 de consumatori din zeci de localități din Prahova au rămas fără curent electric
Aproape 15.000 de consumatori din judeţul Prahova nu beneficiază, sâmbătă, de alimentare cu energie electrică, iar ...
Ministrul britanic de Finanțe Jeremy Hunt dă de înțeles că va continua politica de creștere a taxelor
Ministrul britanic de Finanțe Jeremy Hunt dă de înțeles că va continua politica de creștere a taxelor
Ministrul britanic de Finanţe, Jeremy Hunt, a dat de înțeles vineri că va continua să crească taxele în Regatul unit, ...
CNSU a decretat stare de alertă în Vrancea
CNSU a decretat stare de alertă în Vrancea
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a dispus, sâmbătă, decretarea stării de alertă în judeţul Vrancea, ...