Investitorii pariază că Guvernul va continua programul convenit cu FMI chiar dacă vin alegerile

România, una dintre cele mai sărace ţări din UE, a împrumutat sume record în primele două luni ale acestui an şi a depăşit programul de finanţare pentru primul trimestru, profitând de beneficiile obţinute pe pieţe datorită politicii economice coordonate de Fondul Monetar Internaţional, în timp ce Ungaria şi Ucraina încearcă din greu să acceseze noi credite de la instituţia din Washington, notează agenţia de presă.

„Investitorii pariază că noul guvern al României va continua să urmeze programul de bailout până la alegerile din această toamnă, după ce fostul premier Emil Boc a fost gonit din funcţie de cele mai violente proteste din ultimii zece ani”, scrie Bloomberg

Autorităţile de la Bucureşti au încheiat la începutul anului 2009 un acord de finanţare externă pe doi ani, de 20 miliarde euro, cu FMI şi Comisia Europeană, prelungit în 2011 cu un acord de precauţie de 5 miliarde euro pentru a da investitorilor asigurări că nu vor exista derapaje fiscale înaintea alegerilor din 2012.

Pentru a se încadra în condiţiile ataşate împrumuturilor de la FMI şi CE, guvernul a redus salariile din sectorul public şi a crescut mai multe taxe, inclusiv TVA, care a fost ridicată la jumătatea anului 2010 de la 19% la 24%.

Pentru acest an, România s-a angajat să taie deficitul bugetar la 1,9% din PIB, de la 4,35% din PIB în 2011.

„Din perspectivă fixed-income (titluri care oferă dobândă fixă, precum obligaţiunile – n.r.), România ia în mare parte măsurile corecte. Mi se pare că România va avea performanţe macro peste aşteptări, probabil şi pe partea de politică economică. Faptul că au un program cu FMI le asigură o ancoră pe partea de politică economică”, comentează pentru Bloomberg un analist al TCW Group din Los Angeles, care administrează un fond de 5 miliarde de dolari care investeşte în obligaţiuni emise de state emergente.

FMI anticipează că România va continua să urmeze obiectivele convenite în acord indiferent de rezultatele alegerilor din toamnă.

Profitând de îmbunătăţirea încrederii investitorilor, statul român a emis în acest an titluri de 22,8 miliarde lei pe piaţa locală şi 2,25 miliarde de dolari pe plan internaţional, atrăgând cel mai ridicat volum de împrumuturi pentru un început de an de la primele înregistrări disponibile din 2005, potrivit datelor BNR citate de Bloomberg.

Prima de risc cerută de pieţe pentru a investi în obligaţiuni româneşti pe cinci ani în loc de titluri similare emise de Germania s-a restrâns de la începutul anului cu 125 puncte de bază (1,25 puncte procentuale), la 3,98 puncte procentuale, notează Bloomberg.

În acelaşi timp, spread-ul Ungariei s-a restrâns cu 110 puncte de bază, la 7,65 puncte procentuale, iar cel al Poloniei a coborât de la 4,57 puncte procentuale la 4,1 puncte procentuale.

Cotaţiile credit-default swap pe datoria de stat a României au înregistrat în acest an una dintre cele mai puternice 16 scăderi din lume. Astfel, costul asigurării datoriilor României faţă de eventualitatea intrării în default (incapacitate de plată) a coborât cu aproximativ 150 puncte de bază (1,5 puncte procentuale) în 2012, la 299 puncte de bază (2,99 puncte procentuale) în cursul acestei săptămâni, potrivit CMA.

Preţurile CDS pe România sunt cu 2,13 puncte procentuale mai mici faţă de cotaţiile înregistrate pe datoria de stat a Ungariei şi cu numai 30 puncte de bază (0,3 puncte procentuale) mai ridicate decât ale Poloniei, stat care potrivit estimărilor Comisiei Europene va înregistra în acest an o creştere economică de 2,5% , una dintre cele mai solide din UE.

„Au făcut treacă în ultimul an, iar FMI este foarte mulţumit în acest moment. Implementează măsuri fiscale puternice pentru a se încadra în ţintele de deficit şi cele fiscale”, comentează Guillaume Tresca, analist pentru pieţele emergente la Credit Agricole Paris.

Economistul Michal Dybula de la BNP Paribas Varşovia consideră că sprijinul acordat de FMI şi UE prin acordul de precauţie este principalul motiv din spatele primei de risc scăzute asociată României, în comparaţie cu Ungaria.

Comisia Europeană estimează că economia României va creşte în acest an cu 1,6%, încetinită de impactul crizei datoriilor de stat din zona euro asupra exporturilor şi de scăderea contribuţiei agriculturii după performanţele foarte bune din 2011, însă probabil sprijinită în a doua parte a anului de o uşoară revenire a consumului.