Ioana Băsescu, sub control judiciar; este acuzată de instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani

Economica.net
22 09. 2016
ioanabasescu17779300_1474527258_49683300

În acelaşi dosar au fost puşi sub control judiciar şi fostul ministru Elena Udrea, fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Gheorghe Nastasia, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon, Ioan Silviu Wagner, fost director general al unei soceităţi cu capital de stat şi omul de afaceri Giovanni Mario Francesco, fostul concubin al Ioanei Băsescu. 

Procurorii DNA au dispus, joi, punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pentru 60 de zile faţă de Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte al României Traian Băsescu pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la spălare de bani (două fapte).

În acelaşi dosar, care vizează finanţarea campaniei electorale din 2009, au mai fost puşi sub control judiciar Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, acuzat de luare de mită, Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, actual consilier judeţean, tot pentru luare de mită, Ioan Silviu Wagner, fost director general la Oil Terminal Constanţa, acuzat de abuz în serviciu.

La rândul ei, Elena Udrea a fost pusă sub control judiciar în acest dosar, fiind acuzată de cinci infracţiuni de spălare de bani.

Fostul concubin al Ioanei Băsescu, Giovanni-Mario Francesco, este acuzat şi el în acest dosar de evaziune fiscală, precum şi de două fapte de spălare de bani.

Potrivit anchetatorilor, Ioana Băsescu i-a cerut lui Silviu Ioan Wagner, director general al Oil Terminal Constanţa să achite o factură fiscală, care ar fi reprezentat cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidenţiale.

„În luna decembrie 2009, inculpata Băsescu Ioana, fiica preşedintelui României în funcţie la acel moment, i-a cerut inculpatului Wagner Silviu Ioan, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, să achite o factură fiscală despre care a spus că reprezintă cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidenţiale, care se desfăşurase în toamna aceluiaşi an. În baza acestei solicitări, la data de 30 decembrie 2009, societatea reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan a încheiat un contract fictiv de prestări servicii cu o anumită firmă, în valoare de 419.000 lei, preţul menţionat în cuprinsul contractului fiind indicat de inculpata Băsescu Ioana care a şi intermediat încheierea tranzacţiei”, arată procurorii.

Ei precizează că societatea reprezentată de Wagner nu avea nevoie reală de servicii de publicitate, aşa cum ar fi rezultat din contract.

„În baza acestui contract, la data de 16 februarie 2010 s-a realizat plata sumei de 119.000 lei, diferenţa de 300.000 lei nemaifiind virată din dispoziţia inculpatului Wagner Silviu Ioan, ca urmare a faptului că nu a primit nici un document justificativ pentru suma achitată în avans. Şi de această dată, serviciile respective nu au fost prestate, societatea reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan, neavând nevoie reală de publicitate (avea un obiect de activitate cu consumatori captivi şi nu mai achiziţionase niciodată publicitate de asemenea valoare)”, precizează anchetatorii.

Ei mai arată că firma „prestatoare” a virat 100.000 de lei către o societate administrată de concubinul de la acea vreme al Ioanei Băsescu.

„Mai mult, firma «prestatoare» nu desfăşurase anterior acestui moment activităţi comerciale semnificative şi nu avea experienţă relevantă în domeniul publicităţii. La data de 19 februarie 2010 (la două zile de la încasarea banilor), firma respectivă a virat suma de 100.000 lei către o societate administrată de inculpatul Francesco Giovanni – Mario, care era în acea perioadă concubinul Ioanei Băsescu. Între cele două societăţi nu au existat în realitate nici un fel de operaţiuni comerciale, iar prin transferul bancar s-a urmărit exclusiv ascunderea originii infracţionale a banilor proveniţi din prejudicierea societăţii de stat reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan”, potrivit procurorilor.

Banii astfel obţinuţi ar fi fost folosiţi, în februarie 2010, de Ioana Băsescu şi Giovanni-Mario Francesco pentru achitarea unei excursii în Cuba, mai spun anchetatorii.

În plus, la 1 iulie 2009, Francesco ar fi încheiat un contract de prestări servicii cu o societate media, având ca obiect lansarea a două posturi de televiziune cu tematică muzicală şi punerea la dispoziţie de echipamente şi aparatură audio-video.

„Conform contractului, în schimbul acestor servicii societatea administrată de inculpatul Francesco Giovanni – Mario a încasat de la firma respectivă suma totală de 2.500.000 lei. Veniturile şi taxa pe valoarea adăugată colectată în maniera de mai sus nu se regăsesc în declaraţiile fiscale, iar impozitele corespunzătoare nu au fost plătite către bugetul de stat. Astfel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totală de 735.098 lei (TVA în cuantum de 399.160 lei şi impozit pe profit în cuantum de 335.938 lei)”, arată anchetatorii.

Ei mai susţin că banii au fost folosiţi pentru plata unor servicii prestate în timpul campaniei electorale din 2009.

„La instigarea inculpatei Băsescu Ioana, suma astfel obţinută a fost folosită de inculpatul Francesco Giovanni – Mario pentru plata unor servicii prestate în campania electorală desfăşurată în cursul anului 2009 pentru alegerea preşedintelui României. Transferurile bancare către firmele care au prestat serviciile au fost justificate prin contracte fictive care aveau ca unic scop ascunderea provenienţei infracţionale a banilor”, potrivit DNA.

Procurorii mai arată că persoana de legătură între prestatorii de servicii legate de campanie şi cei care obţineau banii pe cale nelegală era Elena Udrea.

„În contextul prezentat mai sus, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare.
Remiterea foloaselor infracţionale se realiza prin încheierea unor contracte fictive cu societăţi care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă”, susţin anchetatorii.

Ei descriu în amănunt cum ar fi fost colectate sumele de bani despre care există suspiciunea că au provenit din săvârşirea unor infracţiuni şi care au fost folosite ulterior pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.
„În perioada octombrie – noiembrie 2009, un om de afaceri (martor în cauză), reprezentant al unei firme care avea încheiate contracte în valoare peste 20 de milioane de euro cu autorităţi locale finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a fost contactat de inculpatul Nastasia Gheorghe, în calitate de secretar general al instituţiei respective. Acesta i-a comunicat omului de afaceri că urmează să se aloce fonduri pentru demararea lucrărilor contractate şi i-a cerut suma de 900.000 de lei pentru a nu avea probleme pe viitor cu finanţarea şi plata contractelor pe care le avea în derulare, indicându-i şi numele societăţii către care urma să se facă plata”, spun anchetatorii.

Ei arată că omul de afaceri a virat suma respectivă, în două tranşe, în baza unui contract fictiv.

„În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, la insistenţele secretarului general, omul de afaceri a virat firmei respective, în două tranşe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deşi societăţile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie naţională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale. În realitate, suma de bani a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidaţi”, arată procurorii.

Ei mai susţin că şi Victor Tarhon, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, a cerut bani unui om de afaceri, în acelaşi scop.

„În aceeaşi manieră a procedat şi inculpatul Tarhon Victor, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Tulcea care, în acelaşi scop, a cerut unui om de afaceri (martor în cauză), suma de 700.000 lei. Societatea omului de afaceri încheiase anterior cu Consiliul Judeţean Tulcea un contract finanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cu o valoare de 50 milioane lei. Astfel, în perioada 26 octombrie – 23 noiembrie 2009, societatea omului de afaceri a virat în conturile a patru firme, în baza unor contracte fictive de consultanţă şi servicii de publicitate suma totală de 691.029,63 lei. Nici de această dată, serviciile respective nu au fost realizate în realitate, iar sumele de bani au fost folosite pentru plata unor servicii prestate în timpul campaniei electorale desfăşurate în favoarea aceluiaşi candidat”, precizează anchetatorii.