Iohannis: Agresiunea militară declanşată de Federaţia Rusă afectează fundamental securitatea europeană

El a susţinut o declaraţie alături de premierul Nicolae Ciucă şi de ministrul francez al Apărării, Florence Parly, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Înaintea declaraţiilor a fost ţinut un moment de reculegere în memoria celor opt militari români care au murit pe 2 martie, în două incidente aviatice.

„Agresiunea militară declanşată de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei afectează fundamental şi în mod dramatic securitatea europeană, cea transatlantică şi cea globală. Comunitatea internaţională a răspuns unitar şi rapid. Au fost luate măsuri substanţiale, pe de o parte, pentru ajutorarea Ucrainei, greu încercate de această agresiune extrem de brutală, în care şi-au pierdut viaţa şi au fost răniţi şi foarte mulţi civili. Pe de altă parte, au fost implementate o serie de pachete de sancţiuni foarte dure şi extinse la adresa Rusiei şi a Belarusului”, a declarat Iohannis.

Potrivit acestuia, în contextul crizei, România s-a mobilizat „în mod exemplar”. Preşedintele a făcut referire atât la autorităţi, cât şi la societatea civilă şi mediul privat.

„Toată lumea a rezonat cu drama de la graniţele noastre, am demonstrat compasiune şi solidaritate. Am acţionat şi ne-am organizat, astfel încât să sprijinim afluxul mare de refugiaţi, să asigurăm protecţie şi condiţii decente. Facilităm în mod eficient tranzitul, oferim cazare, masă, asistenţă medicală. În plus, am trimis ajutoare umanitare Ucrainei”, a evidenţiat Iohannis.

El a făcut referire şi la înfiinţarea pe teritoriul ţării noastre a unui hub logistic care să permită colectarea şi transportul donaţiilor din cadrul ajutorului umanitar internaţional către Ucraina şi cetăţenii săi.

”În plan securitar, la nivelul NATO, s-au accelerat măsurile de pregătire a forţelor Aliate şi se lucrează pentru consolidarea pe termen lung a posturii NATO pe Flancul Estic. Ţara noastră va continua demersurile pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră, prin dislocarea de forţe aliate şi prin constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România”, a precizat acesta.

Iohannis a menţionat că România îşi va consolida propria capacitate de apărare şi că ţara noastră intenţionează să majoreze cheltuielile militare de la 2% din PIB, în prezent, la 2,5%.

„Este important să asigurăm condiţii mai bune pentru înzestrarea forţelor noastre armate, pentru a se instrui mai bine şi a răspunde mai eficient nevoilor operaţionale ale Armatei României şi provocărilor de securitate actuale şi în perspectivă”, a spus el.

Preşedintele a subliniat că prezenţa soldaţilor aliaţi pe teritoriul României reprezintă „expresia cea mai concretă a coeziunii şi unităţii” în efortul colectiv de a asigura o „prezenţă înaintată robustă în cadrul posturii de apărare şi descurajare” a NATO pe Flancul Estic.

„Faptul că dumneavoastră sunteţi aici le va da românilor şi mai multă încredere că, indiferent de evoluţiile din perioada următoare, România beneficiază de garanţii de securitate şi de protecţie ca niciodată în istoria sa. Alături de colegii voştri, militarii români, sunteţi scutul de apărare a valorilor euroatlantice care ne unesc şi ne inspiră: democraţia, respectarea drepturilor omului şi statul de drept. Împreună, uniţi, vom apăra aceste principii şi valori”, a mai declarat el.

Pe 1 martie, 235 de militari francezi şi mijloace tehnice, din cadrul Batalionului 27 Vânători de munte din Annecy, conduşi de colonelul Vincent Minguet, au sosit în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, alăturându-se celor 40 de militari deja ajunşi în ultimele zile în România, informa Ministerul Apărării Naţionale.

În total, 500 de militari francezi şi 300 belgieni, parte a componentei terestre a Forţei de Răspuns a NATO, se vor alătura militarilor români în cadrul măsurilor dispuse pentru consolidarea Flancului estic al Alianţei.