Iohannis: Nu a existat nicio dronă rusă care să fi ajuns în România (Video)

05 09. 2023
Iohannis

„Dacă preşedintele ţării spune asta, eu cred”, a precizat premierul luxemburghez Xavier Bettel, prezent la conferinţa de presă comună cu şeful statului român.

Iohannis a spus că în această situaţie a fost verificat „tot”.

„Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Noi avem control total asupra spaţiului nostru naţional, am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia: Nu a existat nimic ce a ajuns în România. Însă, da, suntem îngrijoraţi, fiindcă aceste atacuri au loc la o distanţă foarte mică de graniţa românească. Am avut chiar astăzi, mi-a spus domnul ministru al Apărării, atacuri care au fost verificate la 800 de metri de graniţa noastră, deci foarte-foarte aproape. Suntem însă alerţi, suntem atenţi şi suntem în cadrul NATO foarte bine apăraţi”, a arătat preşedintele.

El a subliniat că „România beneficiază de garanţii de securitate extrem de puternice, cele mai puternice din toată istoria noastră”.

Iohannis a vorbit de multiple scenarii în contextul conflictului.

„Ştim exact ce să facem dacă ceva cade pe teritoriul NATO. Toată lumea ştie ce şi cum să facă. Nu sunt informaţii publice, dar vă spun că da, avem un scenariu pentru fiecare posibilitate”, a afirmat Iohannis.

Preşedintele a întărit faptul că „nu vrem să avem incidente pe teritoriul NATO, în acest caz, România”.

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a infirmat, luni, „în mod categoric” informaţiile din spaţiul public cu privire la o „aşa-zisă situaţie apărută în cursul nopţii de duminică spre luni, în care drone ruseşti ar fi căzut pe teritoriul naţional al României”.

MApN subliniază că structurile cu responsabilităţi ale Ministerului Apărării Naţionale „au monitorizat în timp real situaţia generată de atacurile ruseşti executate cu drone, atât în cursul nopţii trecute, cât şi sâmbătă spre duminică, asupra infrastructurii din proximitatea porturilor ucrainene de la Dunăre”.

„În niciun moment mijloacele de atac utilizate de Federaţia Rusă nu au generat ameninţări militare directe la adresa teritoriului naţional sau a apelor teritoriale ale României”, completează reprezentanţii MApN.

Despre Grupul de Luptă de la Cincu

Președintele a declarat că Grupul de Luptă de la Cincu constituie nucleul acestei construcţii aliate.

„Împreună cu aliaţii vom întări pe mai departe structurile NATO de pe teritoriul României, în special acest grup de luptă”, a precizat şeful statului, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”.

El a adăugat că România va susţine Ucraina „atâta timp cât este nevoie”.

Şeful statului l-a primit la Cincu pe prim-ministrul Marelui Ducat al Luxemburgului, Xavier Bettel, ocazie cu care s-a adresat militarilor care fac parte din Grupul de luptă NATO din România.

Din delegaţia luxemburgheză face parte şi viceprim-ministrul şi ministrul Apărării, Francois Bausch.

Grupul de Luptă este format din aproximativ 1.000 de militari francezi, olandezi, belgieni şi luxemburghezi. Naţiunea-cadru este Franţa.

„Prin efortul comun al militarilor noştri, români şi luxemburghezi, împreună cu ceilalţi aliaţi, sporim capacitatea de răspuns a NATO la ameninţările actuale de securitate. România reprezintă astăzi un centru important al posturii întărite de descurajare şi apărare a NATO pe Flancul Estic şi la Marea Neagră, regiune de interes strategic pentru securitatea spaţiului euroatlantic”, a arătat şeful statului român.

El a amintit că „găzduirea hub-ului pentru instruirea piloţilor de avioane F-16, inclusiv ucraineni”, reprezintă un exemplu clar al angajamentului României faţă de Ucraina.

Iohannis s-a adresat militarilor: „Profesionalismul, devotamentul şi tăria de caracter care vă definesc fac ca NATO să fie cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie. Dumneavoastră ştiţi mai bine decât oricine că împreună suntem mai puternici! Prin activitatea pe care o desfăşuraţi, alături de militarii români, sunt convins că veţi creşte nivelul de interoperabilitate şi, astfel, eficienţa acţiunii noastre comune”.