„Dragi români, sărbătoarea din acest an are pentru mine o însemnătate aparte, pentru că este ultima dată când mă adresez dumneavoastră de Ziua noastră Naţională în calitate de preşedinte al României. După două mandate şi zece ani în care am avut onoarea de a fi în serviciul ţării, mă despart de această responsabilitate cu emoţie, cu recunoştinţă şi cu o admiraţie nemărginită pentru dumneavoastră, cetăţenii României. Zece ani am avut privilegiul de a vă reprezenta. Zece ani în care am încercat să fiu un susţinător al idealurilor dumneavoastră şi un partener în realizarea lor. Am trăit împreună clipe de bucurie, dar şi momente care au pus naţiunea noastră la grea încercare. Am cunoscut oameni extraordinari din toate colţurile ţării, am văzut sacrificii şi curaj care m-au inspirat şi m-au motivat să merg mai departe. După zece ani, pot spune, fără niciun fel de rezerve, că poporul român este puternic şi profund ataşat valorilor democratice şi sunt convins că va continua să apere aceste valori”, a spus şeful statului, la recepţia organizată la Palatul Cotroceni cu prilejul Zilei Naţionale a României.
El a subliniat că, în acest ultim deceniu, România a făcut paşi uriaşi înainte.
„Am investit masiv în infrastructură, am modernizat instituţiile publice şi am consolidat semnificativ securitatea naţională într-o lume marcată de o instabilitate accentuată. Am încercat împreună să construim o ţară mai justă şi mai prosperă. Am fost martori la transformarea sistemului nostru de sănătate şi de educaţie, însă mai avem, cu siguranţă, multe de îmbunătăţit. Cert este că România de astăzi este ferm angajată pe drumul către progres, dar nu este ferită de provocări şi potenţiale crize”, a arătat Klaus Iohannis.
Preşedintele a subliniat că fiecare etapă din istoria recentă a României a avut încercările ei, iar în ultimii zece ani am traversat „crize care nu doar că au fost foarte grave, dar s-au şi suprapus şi ne-au testat la maximum rezistenţa şi capacitatea de adaptare”.
„Ameninţările din timpul primului meu mandat la adresa statului de drept şi a instituţiilor democratice, de care astăzi unii abia vor să îşi mai amintească, pandemia de COVID-19, cu toate consecinţele ei dramatice, inclusiv economice şi sociale, riscurile de securitate generate de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei sunt doar câteva momente majore care au marcat ultimul deceniu”, a adăugat preşedintele Iohannis.
El a menţionat că, prin eforturi şi coeziune, prin deciziile şi măsurile luate, România a devenit mai puternică, mai stabilă, mai consolidată la nivel de instituţii.
Şeful statului a punctat că cel mai important demers al său în sfera educaţiei şi a cercetării, proiectul „România Educată”, „cea mai amplă consultare postdecembristă în domeniu, s-a concretizat în promulgarea noilor legi ale educaţiei, care au setat cadrul pentru reforma sistemului de învăţământ”.
Iohannis a precizat că rezultatele reformelor nu se văd peste noapte, ci în timp, iar schimbarea va fi vizibilă odată cu noile generaţii care vor susţine examenele naţionale.
Potrivit lui Iohannis, o altă direcţie majoră pe care a promovat-o a fost întărirea capacităţii statului român de a-şi apăra cât mai bine cetăţenii.
„Alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare s-a dovedit întru totul justificată. Acum avem un război la graniţe, o situaţie care ne părea multora ceva imposibil de conceput în urmă cu câţiva ani. În mandatul pe care îl închei, România a început să-şi modernizeze Armata şi să fie astfel pe deplin conectată la sistemele NATO. Creşterea alocărilor bugetare pentru Apărare şi efortul de profesionalizare a Armatei noastre au făcut ca România să fie mai bine apărată, foarte apreciată de Aliaţi şi să-şi construiască o bună reputaţie internaţională”, a afirmat Iohannis.
În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, el precizează că România a avut, în cele două mandate ale sale, un rol activ în procesul de consolidare a proiectului european, contribuind, totodată, la creşterea solidarităţii şi a coeziunii Uniunii.
„Astfel, printr-o implicare constantă, Republica Moldova este astăzi mai aproape de a-şi împlini visul european, iar noi, românii, de pe ambele maluri ale Prutului, ne vom regăsi împreună în marea familie europeană. Totodată, am susţinut permanent în cadrul reuniunilor Consiliului European că avem nevoie de acţiuni concrete în beneficiul cetăţenilor”, a declarat Iohannis.
El a mai spus că, datorită implicării din ultimul său mandat, „avem astăzi acces la impresionante sume puse la dispoziţie de Uniunea Europeană”.
„Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România poate recupera mare parte din decalajele faţă de Vestul Europei şi îşi poate dezvolta infrastructura rutieră, poate construi şcoli şi spitale, se poate, aşadar, dezvolta”, a adăugat el.
Preşedintele a subliniat că, întotdeauna, a pus la baza deciziilor sale atributul constituţional, care l-a ghidat permanent ca preşedinte al României, acela de a apăra democraţia.
„Am fost un promotor fervent al statului de drept şi m-am angajat să lupt pentru o justiţie independentă, pentru că doar prin integritate putem construi o societate în care fiecare cetăţean să se simtă protejat şi respectat. Finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, un obiectiv al României, a însemnat un succes semnificativ pentru noi toţi şi a reconfirmat angajamentul proeuropean puternic şi progresele pe care ţara noastră le-a făcut în domeniul reformei justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei. Am convingerea că, pentru un om de stat, dincolo de opţiunile sale personale, prioritar este să decidă astfel încât, mai ales într-un context cu crize suprapuse şi cu un război la graniţă, viitorul naţiunii sale să nu fie compromis de instabilitate, ţara să se poată dezvolta, economia să poată creşte, instituţiile să se modernizeze, iar cetăţenii să fie în mod real apăraţi în faţa oricăror ameninţări”, a afirmat Klaus Iohannis.