Iohannis: Voi continua să susţin cu putere consolidarea relaţiei transatlantice, coloana vertebrală a NATO

„România reafirmă susţinerea deplină pentru dreptul fiecărui stat suveran de a lua propriile decizii de politică externă şi securitate. Voi continua să susţin cu putere consolidarea relaţiei transatlantice, care este coloana vertebrală a Alianţei şi a comunităţii noastre de valori democratice şi de securitate. Cu prilejul Zilei NATO, reafirm cu încredere că ţara noastră şi cetăţenii săi beneficiază de cele mai solide garanţii de securitate din istorie, de cea mai extinsă şi durabilă protecţie concretă, zi de zi. Realitatea de astăzi ne cere să acţionăm unit şi hotărât atât la nivel naţional, cât şi în cadrul NATO, al Uniunii Europene şi al tuturor structurilor multilaterale relevante, pentru a asigura securitatea şi bunăstarea cetăţenilor români”, a declarat Iohannis, în mesajul transmis de Administraţia Prezidenţială.

El a amintit că România marchează, duminică, Ziua NATO, care anul acesta are loc într-un context de securitate deosebit, generat de agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

„În urmă cu 18 ani, la 2 aprilie 2004, drapelul românesc a fost arborat pentru prima dată la sediul NATO din Bruxelles, ţara noastră devenind membru al celei mai puternice Alianţe politico-militare din istorie. În cei 73 de ani de existenţă, Alianţa Nord-Atlantică şi-a dovedit rolul crucial în asigurarea securităţii euroatlantice, fiind garantul securităţii statelor membre, inclusiv al României. Apărarea colectivă a fost şi trebuie să rămână elementul central al Alianţei Nord-Atlantice, aşa cum este prevăzut în Articolul 5 al Tratatului de la Washington”, a precizat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a arătat că aceste principii au fost reconfirmate „în mod ferm şi elocvent” la Bruxelles, la Summitul extraordinar al NATO din 24 martie, când au fost luate măsuri decisive pentru a obţine consolidarea, pe termen lung, a posturii Aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, „aşa cum a cerut şi argumentat şi România”.

„Am arătat că avem capacitatea, ca Aliaţi, de a acţiona unit, de a întări relaţia transatlantică şi de a pune în aplicare, fără ezitare, misiunea de apărare colectivă a valorilor şi a principiilor comune”, a punctat şeful statului.

Potrivit acestuia, decizia de creare a Grupului de Luptă NATO în România, alături de alte trei astfel de structuri pe Flancul Estic, „reflectă întocmai determinarea şi solidaritatea aliată”.

„Astăzi, mai mult decât oricând, NATO îşi dovedeşte relevanţa ridicată prin protecţia oferită statelor membre şi cetăţenilor acestora împotriva riscurilor şi ameninţărilor din ce în ce mai diverse şi cu grad tot mai ridicat de complexitate. România este, la rândul său, un important furnizor de securitate şi stabilitate la nivel regional şi euroatlantic, membru responsabil şi implicat, fapt demonstrat inclusiv prin eforturile depuse în cadrul misiunilor internaţionale la care a fost sau este parte. Consolidarea capacităţii de apărare reprezintă, în continuare, o prioritate a ţării noastre, reflectată şi de decizia de a creşte cheltuielile destinate apărării de la 2 la 2,5% din PIB începând cu anul 2023”, a mai spus Klaus Iohannis.

El a subliniat că România rămâne angajată, „prin contribuţii conceptuale substanţiale”, şi în procesul de adaptare al NATO. În acest sens, afirmă şeful statului, un moment important îl va constitui Summitul NATO din luna iunie de la Madrid, când va fi aprobat un nou Concept Strategic şi se vor adopta decizii importante pentru implementarea, în continuare, a obiectivelor prevăzute în Agenda NATO 2030.

Preşedintele Iohannis a asigurat, de asemenea, că România va promova în continuare parteneriatul dintre NATO şi Uniunea Europeană, „bazat pe complementaritate şi sinergie” şi va sprijini partenerii săi – Republica Moldova, Ucraina, Georgia sau Bosnia şi Herţegovina, în demersurile lor de creştere a rezilienţei.