Ion Creangă joacă economic în secolul 21. Județul copilăriei noastre își prezintă atuurile la Mogoșoaia

Când am pășit pentru prima oară în Grecia, în urmă cu vreo 20 de ani, mi-am amintit de „Legendele Olimpului” și asta m-a făcut să visez în timp ce mă uitam pe geamul autocarului. Îmi imaginam că munții de după granița cu Bulgaria sunt cei care găzduiau zeii antici ai grecilor. Mă înșelam, desigur. Olimpul este mult mai în sud, dar emoția era autentică. Și acum, când merg spre Atena sau spre vreo insulă și trec pe lângă Olimpul acoperit de nori îmi imaginez că ceva mistic care ne privește pe toți se întâmplă acolo sus.

Când uiți de fuste și îți amintești de Creangă

Când am fost pentru prima oară în Neamț eram un adolescent îndrăgostit. Nu îmi ardea de poveștile lui Creangă. Au trecut decenii până să ajung să vizitez zona în liniște și să mă miște locurile pe care le-a descris Ion Creangă în „Amintiri din copilărie”.

Iar ceea ce m-a surprins în vizita în care am fost atent la locuri, și mai puțin la fuste, a fost natura bogată a acestui județ. Nu îmi venea să cred că sunt în România. Că există pomi întregi și după rândul de la șosea.

Din păcate, în regiune s-a ajuns greu până de curând. De la Bacău la Piatra Neamț există o șosea unde limitele de viteză sunt atât de mici – 30 de km la oră în linie dreaptă și cu vizibilitate excelentă – de ai senzația că primarii din localitățile traversate de șosea au câștigat la barbut în fața bunului-simț. Dar lucrurile se schimbă rapid. Autostrada A7 înaintează ca Făt-Frumos, iar drumul expres Bacău-Piatra Neamț ar trebui să fie gata în mai puțin de patru ani.

Până atunci, Neamțul vine el la București să se prezinte. Mai exact, la Mogoșoaia, joi, pe 29 octombrie, unde Clusterul „Produs în Neamț” organizează o gală prin care invită la joc oamenii de afaceri, autoritățile centrale, dar și simplii cetățeni dispuși să mai trăiască o dată emoția lui Creangă și să își planifice o expediție la poalele Cetății Neamțului.

Ceva rar în vremurile astea: surplus de energie

Am fost curios să aflu ce propune Neamțul unui potențial investitor. „Costul forței de muncă și disponibilitatea ei. Salariile sunt încă sub media națională și cu mult sub cele din București, Cluj sau Timișoara, iar în zonă există totuși o tradiție industrială în zona de textile, lemn, chimie, mecanică. De asemenea, un alt plus este reprezentat de terenurile disponibile pentru dezvoltări, la prețuri și costuri de operare rezonabile – chiriile și costurile de operaționalizare sunt mai mici decât în vestul sau în sudul țării.

Resursele și poziționarea pentru anumite sectoare reprezintă alte avantaje ale zonei. Lemnul pentru mobilă și construcții și solul adecvat pentru agricultura bio sunt atuuri solide. Și să nu uităm turismul, care în Neamț este o resursă importantă, nevalorificată încă la scara Bucovinei, de exemplu, sau a țărilor vecine”, explică Bogdan Pușcașu, directorul executiv al Clusterului „Produs în Neamț”.

Potrivit acestuia, Neamțul are un surplus de energie datorită amenajărilor hidrotehnice de pe Bistrița, iar materialele de construcții necesare la infrastructură se produc în zonă. Tot la capitolul avantaje, menționează și prezența fizică și online a unui incubator de afaceri și spațiu de coworking din Piatra-Neamț, dezvoltat inițial împreună cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, care a susținut sute de startup-uri românești și internaționale, ajutându-le să se dezvolte și să obțină finanțări semnificative.

„Rubik Hub are astăzi un portofoliu de peste 900 de cofondatori și mai mult de 600 de startup-uri care au atras un capital ce a depășit deja 75 de milioane de euro. Peste 370 de mentori și 4.000 de studenți au participat la programele de antreprenoriat și digitalizare, cum ar fi RubikGarage sau RubikEDU. Iar în luna mai, Hub-ul a câștigat, prin vot public, titlul de «Cel mai bun spațiu de coworking la nivel global» în cadrul competiției Global Startup Awards, după ce a fost remarcat de un juriu format din experți din peste 154 de țări”, povestește Pușcașu.

Un atu important: calitatea vieții

Așa am ajuns să discut și cu Vlad Gliga, fondatorul și coordonatorul Rubik Hub. L-am întrebat ce ar trebui să se schimbe pentru ca județul să recupereze decalajele economice față de restul țării. Trebuie spus că Neamțul are 2,5% din populația țării și produce doar 1,4% din PIB-ul național.

„Cred că antreprenoriatul inovator poate fi unul dintre motoarele recuperării decalajelor economice, tocmai pentru că ne permite să construim afaceri cu valoare adăugată mare fără să fim limitați de dimensiunea pieței locale. O companie de tehnologie pornită în Neamț poate dezvolta un produs aici și îl poate vinde în Germania, Italia sau Statele Unite. Nu vom recupera decalajele doar prin atragerea unor investiții din exterior, ci și ajutând mai mulți oameni de aici să construiască afaceri care generează valoare și locuri de muncă. De aceea, încă de când am pornit Rubik Hub în 2017, relația cu mediul academic a fost una pe care am pus accent mereu. Mergem recurent în universități și chiar și în licee, pentru a le vorbi studenților despre antreprenoriat”, spune Gliga.

Coordonatorul Rubik Hub are și el un exemplu de avantaj competitiv pe care îl oferă zona: „Un element important este calitatea vieții. În Neamț, poți construi o companie și, în același timp, te poți bucura de apropierea de natură, de un ritm de viață mai echilibrat și de mai mult timp pentru familie. Pentru un fondator, care de multe ori ajunge să dedice afacerii foarte mult din timpul și energia sa, acest echilibru contează. În plus, costurile de operare pot fi mai accesibile decât în marile centre economice, ceea ce poate face diferența mai ales în primii ani ai unei companii.”

Pol regional de inovație

Managerul Hub-ului are și o țintă pentru următorul deceniu: „Cred că putem deveni un pol regional de inovație, dar trebuie să fim realiști în privința modului în care ajungem acolo. Avem nevoie de povești de succes care să demonstreze că se pot construi companii valoroase pornind din Neamț, dar și de infrastructură, educație și investiții constante în dezvoltarea ecosistemului. Nu cred că transformarea se va produce peste noapte și nici că poate fi construită doar în jurul câtorva companii. Avem nevoie de o creștere treptată, în care tot mai mulți oameni să aibă curajul și competențele necesare pentru a începe ceva”.

Iar Neamțul are câteva companii private ajunse la maturitate și cunoscute la nivel național. Poveștile de succes ale unor firme care au început în Neamț și au ajuns la notorietate internațională – ca Altex, Autonom, Kober, Comes, Bico Industries, ca să dau doar câteva exemple – sunt inspiraționale.

Companiile menționate au plecat toate de la ideile de afaceri (retail electronice, închirieri mașini, producție vopsele lavabile și centrale termice murale, produse industriale complexe, plase și armături din fibră de sticlă și textile tehnice etc.) și resursele, la început modeste, ale unor antreprenori ca Dan Ostahie, Marius și Dan Ștefan, Aurel Kober, Anton Măzărianu sau Mihai Bârliba. Iar acum au cifre de afaceri de sute de milioane sau chiar de peste un miliard de euro.

Cei enumerați mai sus sunt doar câțiva dintre nemțenii care vor veni joia viitoare în parcul din Mogoșoaia pentru a prezenta potențialilor parteneri din restul țării oportunitățile județului lor.

Ce se întâmplă la gala dedicată Neamțului?

La Gala „Neamț – The Next Move”, aproximativ 50 de companii vor participa alături de reprezentanți ai administrației locale, mediului universitar, cercetării și organizațiilor din județ. Participanții vor putea descoperi produse și servicii în zona expozițională și discuta despre planuri de dezvoltare și posibilități de colaborare.

„Fiecare reprezentant al administrației locale, fiecare expozant din HoReCa, fiecare companie prezentă și fiecare producător local a fost provocat să propună oportunități de afaceri, să-și prezinte planurile de viitor și să discute cu participanții la Gală. Interacțiunea cu speakerii și networking-ul sunt elementele principale care vor asigura premisele ca evenimentul să fie unul util și cu rezultate concrete”, completează Bogdan Pușcașu.

Programul începe la ora 10:00 și include discuții despre proiecte locale și oportunități de investiții, cu Daniel Harpa, președintele Consiliului Județean Neamț, și primarii din Piatra-Neamț, Roman, Târgu Neamț, Bicaz și Roznov. Dan Ostahie, Marius Ștefan și Vlad Gliga vor vorbi despre antreprenoriat și dezvoltarea afacerilor. Turismul, explorarea și arta vor fi abordate de Ciprian Șlemco, Radu Păltineanu și Ciprian Istrate. Iar Francesco Capuano, Cristi Grețcu și Florina Isachievici vor discuta despre contribuția turismului, culturii și educației la viitorul județului.

Pentru companiile din București, întâlnirea oferă posibilitatea de a cunoaște într-un singur loc producători, furnizori și interlocutori locali și de a discuta despre propriile interese de afaceri.

Programul și informațiile despre participare sunt disponibile pe www.neamtthenextmove.ro.