Ionuț Lianu, CEC Bank: Cel puțin o reducere a dobânzii cheie ar putea fi operată de BNR până la sfârșitul anului. Deficitele ar putea micșora avansul salariului real în 2025

”Creșterea economică din primul semestru a fost de 0,7%, sub potențial, iar aceasta vine după un alt an de creștere economică relativ redusă. Perspectivele pentru anul viitor sunt moderate, politica fiscală fiind așteptată să nu mai stimuleze avansul economic, chiar dimpotrivă – în contextul necesității reducerii treptate a deficitului bugetar. Tendința inflației este una de scădere, inflația importată fiind și aceasta în scădere. În aceste condiții, BNR ar putea decide încă o tăiere de dobândă în acest an” explică Ionuț Lianu. În acest context, scenariul de bază al CEC Bank este de 6,25%, desi există și șanse semnificative pentru două tăieri.

Asta, cu atât mai mult cu cât inflația are o tendință clară de scădere, având în vedere că, pe de o parte, importăm dezinflație și prognozele marilor bănci centrale, FED și BCE sunt de inflație în scădere, iar pe de altă parte, puterea de cumpărare va decelera anul următor, bazându-ne așteptările pe avansuri salariale semnificativ sub nivelul acestui an. ”Astfel, estimăm pentru decembrie o inflație în jur de 4,5%, procesul de dezinflație mentinându-se și în T1 2025. Totuși, tendința se va schimba temporar în T2 2025, urmând să reia descreșterea până la finalul lui 2025”, precizează Lianu.

Totodată, scenariul de bază al CEC Bank pentru anul următor este de micșorare a deficitelor gemene, începând cu deficitul fiscal, România fiind deja în procedură de deficit excesiv.

În ceea ce privește deficitul de cont curent, o ușoară moderare poate fi de asteptat, având în vedere ambele componente, și cea publică și cea privată:  astfel, cel mai probabil, avansul salariului real se va micșora în 2025 față de 2024 și, de asemenea, leul ar putea să sufere o foarte ușoară depreciere, ceea ce mai limitează din apetitul pentru importuri. Pe partea de componentă publică, estimăm din nou o reducere, în linie cu direcția deficitului bugetar.

Randamentele titlurilor de stat conțin într-adevar și o primă de risc, care poate să crească în momente de incertitudine sau de vizibilitate redusă în ceea ce privește politica fiscală și monetară.

România s-a decuplat temporar de la tendința internațională, dată de reducerile de dobânzi efectuate de marile bănci centrale cu impact asupra întregii curbe de randamente, întrucât piața și în special nerezidenții reevaluează constant cele mai bune oportunități de plasamente.

Totuși, privind pe un orizont de un an, ne așteptăm la corecții în ceea ce privește randamentele, având în vedere așteptările de reducere a dobânzii de politică monetară, precum și a așteptărilor de corecție pe partea de deficit bugetar. ”În total PIB, cheltuielile cu dobânzile se vor situa probabil în jur de 2% din PIB până la finalul anului. Acesta ar putea fi maximul pe termen mediu, având în vedere reducerile prognozate de dobânzi, atât în euro cât și în lei, cumulat cu reducerea necesarului de finanțare în 2025 ca procent în PIB, derivat dintr-un deficit bugetar în scădere față de 2024”, subliniază Ionuț Lianu.