Ionuț Lupu, Holstein RO: S-a acumulat foarte mult lapte în piață. Nu avem producții mai mari, ci o incapacitate de a avea acces la piață

Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut în primele trei luni ale anului, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 13,4%, potrivit INS. De asemenea, în martie, s-a colectat cu 15% mai mult faţă de luna martie 2022.

Fermierii spun că este surplus de lapte în piață, dar explicația nu vine din zona statisticii. Vine din zona desfacerii unde există presiuni tot mai mari cauzate de marfa ieftină de peste granițe.

„Pentru noi, cel mai important lucru în momentul de față este să supraviețuim. Accesul la piața este tot mai dificil. A duce laptele în școli (prin Programul laptele și cornul n.red.) nu este întotdeauna o variantă. În multe județe nu există acest program. Există probleme logistice, cu caietele de sarcini,  sincope care au redus interesul furnizorilor pentru program”, a declarat Ionuț Lupu, președintele Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein RO.

Potrivit acestuia inputurile foarte scumpe și seceta de anul trecut au creat dezechilibre în piață, iar fluctuațiile de preț au ajuns să aibă o ciclicitate de 6 luni și nu de 24 ca înainte. În plus, există diferențe tot mai mari între prețurile minime și maxime de la poarta fermei. Or, toate aceste aspecte au destabilizat financiar fermierii.

„Toate acestea au făcut să se acumuleze foarte mult lapte în piață. Nu am avut producții mai mari față de acum 1-2 ani, vorbim de incapacitatea noastră de a avea acces la piață. Nu reușim să ne organizăm mai bine. (…) Noi producem 40-45% din necesarul de consum, iar Ungaria  125-130%. Acolo au existat parteneriate public-private și instituțiile lor, echivalentul Consiliilor Județene de la noi, au făcut investiții în logistică. În Polonia și Ungaria, laptele și legumele se transportă cu mijloace de transport ale Consiliilor Județene, iar motorina este subvenționată”, mai explică Lupu motivele pentru care fermierii români nu sunt competitivi pe piața comună.

Subvențiile din România, mai mici decât în Ungaria și Polonia

„Retailerii vor cumpăra de unde este mai ieftin. Este o discrepanță foarte mare între subvenții ceea ce înseamnă un minus în competitivitate. Noi avem subvenții de 200 de euro pe cap de vacă, în Polonia subvenția este de 700 de euro. Noi luam 170 de euro la hectar, în Germania și Franța fermierii iau 400 de euro la hectar. Industria laptelui este un dezastru. Suntem invadați de lapte ieftin, iar fermierii români produc cu cossturi mai ridicate și vând în pierdere”, apreciază și Radu Timiș Jr, CEO CrisTim, unul dintre cei mai mari producători de produse din carne din România după cifra de afaceri, care deține și 1.500 de vaci de lapte și 2.000 de hectare de teren arabil.

Cât ar trebui să coste laptele 

Pentru a genera profit, președintele HolsteinRo spune că prețul laptelui (la poarta fermei n.red.) ar trebui să fie undeva la  2,5-2,6 lei litrul. Până la raft însă laptele mai trece prin procesare, ambalare, suportă costuri de transport și de marketing la raft, iar la toate acestea ar trebui să se adauge și profiturile tuturor jucătorilor de pe lanț.

În acest context, Economica a intrebat Guvernul, Ministerul Agriculturii și Consiliul Concurenței cum s-a ajuns la ideea de a propune procesatorilor și retailerilor să reducă în cadrul unui acord voluntar prețul la raft al laptelui de proveniență românească, care costa înainte de 1 mai peste 7 lei/litru, cu cel puțin 20%.

Dintre toate instituțiile, doar Ministerul Agrculturii a răspuns că „procentul de 20%, stabilit a fi aplicat prețului la raft pentru laptele de consum, este rezultatul negocierilor care au avut loc în cadrul întâlnirilor de lucru organizate la nivelul Guvernului, la care au participat instituții și autorități cu competențe în domeniu (Consiliul Concurenței, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Ministerul de Finanțe, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) cât și reprezentanți ai sectorului pe filiera de produs (fermieri, procesatori, retaileri)”.

În ceea ce privește nivelul prețului negociat, „stabilirea mecanismului de punere în aplicare a acestuia se află în sfera de competență a Consiliului Concurenței”, a mai transmis Ministerul.

Amintim că acordul voluntar între retaileri și procesatori pentru reducerea prețului pentru laptele proaspăt de consum a fost convenit la întâlnirea premierului Nicolae Ciucă, cu reprezentanți ai fermierilor, ai procesatorilor din industria alimentară, ai Asociației Marilor Rețele Comerciale din România și ai Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România, pentru o perioadă de șase luni, începând cu data de 1 mai.

La acordul voluntar privind reducerea prețului laptelui participă, în prezent, toate marile rețele comerciale și toți procesatorii care îndeplinesc condițiile: să comercializeze lapte proaspăt, românesc care costa peste 7 lei/litru (fără să fie inclus în vreo promoție) la data întâlnirii de la Guvern (11 aprilie 2023).

Citește și: