Iran anunţă discuţii cu Franţa, Germania şi Regatul Unit asupra programului său nuclear

Adaugă-ne ca sursă preferată

Parisul, Berlinul şi Londra, asociate Washingtonului, sunt la originea unui text critic asupra programului nuclear al Teheranului, text prezentat în timpul unei reuniuni la Viena, la sediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), scrie Agerpres.

Textul a fost aprobat joi de 19 dintre cele 35 de state membre ale Consiliului de guvernatori al AIEA, provocând furia Iranului, care a anunţat ca represalii punerea în funcţiune a unor „noi centrifuge avansate” pentru programul său nuclear.

În afară de acest dosar, Iranul va discuta cu Franţa, Germania şi Regatul Unit asupra situaţiei regionale şi internaţionale, inclusiv problemele Palestinei şi Libanului”, a anunţat duminică într-un comunicat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei iraniene Esamil Baghai.

Locul exact al acestor discuţii nu a fost precizat.

Iranul este un ferm susţinător al Hezbollahului în Liban şi al Hamasului în Gaza, două mişcări islamiste aflate în război împotriva Israelului, inamic ferm al Teheranului după proclamarea Republicii Islamice în 1979.

Teheranul îşi apără dreptul la energia nucleară în scopuri civile şi neagă că doreşte să se doteze cu o bombă atomică, după cum suspectează ţările occidentale.

În 2015, Iranul încheiase la Viena un acord cu Franţa, Germania, Regatul Unit, China, Rusia şi SUA, pentru a încadra programul său nuclear. Textul prevedea în contrapartidă o relaxare a sancţiunilor internaţionale contra Teheranului.

Însă în 2018, Donald Trump, pe atunci preşedinte al SUA, a retras ţara sa în mod unilateral din acord – căruia Teheranul se conforma, potrivit AIEA – şi a restabilit sancţiuni aspre la adresa Iranului.

Drept represalii, Teheranul şi-a sporit considerabil rezervele de materii îmbogăţite şi a majorat pragul la 60%, mai aproape de cele 90% necesare pentru a fabrica o armă atomică, în virtutea definiţiei AIEA.

Acordul asupra programului nuclear iranian – deja gol de conţinut şi pe care negocieri au eşuat să-l resusciteze, el urmând să expire în octombrie 2025 – plafona acest prag la 3,67%.