Iranul refuză accesul oficialilor AIEA la instalațiile sale nucleare bombardate de Israel și SUA

În respectiva rezoluţie, descrisă de ambasadorul iranian drept „motivată politic” şi „contraproductivă”, Iranului i se solicită „să îşi respecte în totalitate şi prompt obligaţiile legale asumate în temeiul acordului (nuclear din anul 2015 – n.red.) şi să coopereze pe deplin şi fără întârziere cu AIEA”.

Într-un interviu acordat înaintea votării acestei rezoluţii, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a spus că ţara sa le va permite inspectorilor AIEA să viziteze siturile nucleare bombardate de Israel şi SUA numai dacă va fi convenit un acord în acest sens.

„Instalaţiile atacate au propria lor istorie şi, atât timp cât nu se va lua o decizie şi nu se va ajunge la o concluzie între noi, AIEA şi alte părţi, cooperarea nu este posibilă”, a indicat ministrul iranian.

La iniţiativa Franţei, Germaniei şi Regatului Unit, la sfârşitul lunii septembrie au fost reactivate sancţiunile internaţionale împotriva Iranului. Respectivele trei state europene consideră că Teheranul nu şi-a îndeplinit angajamentele de a-şi limita programul nuclear în baza acordului din 2015, care a restricţionat activităţile nucleare ale Iranului în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale.

Statele europene care sunt parte a acordului din 2015 au pus Iranului mai multe condiţii pentru amânarea activării mecanismului de sancţiuni, respectiv să reia cooperarea cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), cooperare suspendată de Teheran după războiul de 12 zile cu Israelul din iunie şi după bombardamentele americane asupra principalelor sale instalaţii nucleare, să reia negocierile cu Washingtonul şi să dezvăluie locul unde ar fi ascuns 400 de kilograme de uraniu îmbogăţit.

Instalaţiile iraniene de îmbogăţire a uraniului au fost avariate de acele bombardamente, dar nu este clar în ce măsură acestea au afectat şi stocul de uraniu îmbogăţit şi nici unde ar fi acesta ascuns în prezent.

De partea sa, Iranul acuză Statele Unite pentru retragerea din acordul nuclear în 2018 şi le reproşează de asemenea europenilor că nu şi-au îndeplinit partea din înţelegere. De asemenea, autorităţile iraniene au respins „cererile excesive” ale Washingtonului privind reducerea la zero a îmbogăţirii uraniului, predarea stocului de uraniu îmbogăţit la 60% (foarte aproape de nivelul de 90% necesar pentru uz militar), limitarea razei de acţiune a rachetelor iraniene şi încetarea sprijinului Teheranului pentru grupuri precum Hamas şi Hezbollah.