Iranul spune că va putea duce războiul CU SUA și Israel cât timp va fi necesar

„Forţele noastre armate şi poporul nostru sunt decise să se apere atât timp cât va fi necesar, până când inamicul va înţelege că nu poate iniţia un război împotriva Iranului oricând doreşte şi să-l oprească atunci când îi convine”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, la o conferinţă de presă. El s-a referit astfel atât la războiul în desfăşurare cât şi la războiul de 12 zile declanşat de Israel anul trecut împotriva Iranului, conflict în care au intervenit atunci şi Statele Unite printr-un bombardament asupra instalaţiilor nucleare subterane ale Iranului.

Acelaşi purtător de cuvânt a insistat că Iranul nu va tolera ca „două regimuri malefice” (referindu-se la SUA şi Israel) să-i impună un război şi ulterior, când le convine situaţia sau când se confruntă cu dificultăţi logistice ori defensive, să declare încetarea focului doar pentru a relua agresiunea la scurt timp mai târziu.

„Agresorul, conform raţiunii, logicii şi dreptului internaţional, trebuie tras la răspundere. Trebuie să ne asigurăm că acest război, sau aceste războaie intermitente, nu ne vor fi impuse din nou regiunii şi ţării noastre periodic”, a explicat oficialul iranian, conform căruia războiul aflat în desfăşurare a fost „impus” Iranului în timp ce acesta negocia cu seriozitate un acord asupra programului său nuclear.

El a atenţionat asupra unor posibile „atacuri sub steag fals” desfăşurate de SUA şi Israel şi atribuite de aceste ţări Iranului. Forţele armate iraniene „declară cu onoare şi curaj fiecare ţintă pe care o atacă”, a indicat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, citat de agenţia DPA.

Tot luni, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a organizat o dezbatere interactivă între statele membre şi raportorul său special privind situaţia drepturilor omului în Iran şi misiunea ONU de informare asupra evenimentelor din Iran, în contextul conflictului aflat în desfăşurare şi a reprimării protestelor antiguvernamentale care au avut loc în decembrie şi ianuarie.

Iranul a reafirmat în faţa acestui consiliu că nu va ceda în faţa „agresiunii ilegale” a SUA şi Israelului, avertizând totodată că cetăţenii săi sunt în mare pericol din cauza atacurilor aeriene continue.

„Problema cea mai urgentă şi fundamentală care priveşte drepturile drepturilor omului în Iran este ameninţarea iminentă asupra a 90 de milioane de persoane, ale căror vieţi sunt în pericol imediat şi grav sub umbra unei agresiuni militare nechibzuite”, a declarat Ali Bahreini, ambasadorul Iranului la ONU la Geneva, citat de AFP.

Acesta a îndemnat principalul organism al ONU pentru drepturile omului să se concentreze nu pe situaţia internă din Iran în urma protestelor recente, ci pe situaţia patrimoniului cultural al Iranului, ameninţat de bombardamentele americano-israeliene, şi pe uciderea copiilor pe băncile şcolilor, referindu-se la moartea a 165 de fete ucise în oraşul Minab după ce şcoala lor a fost lovită în prima a campaniei de bombardamente lansate de SUA şi Israel. Pentagonul şi preşedintele american Donald Trump au spus că o anchetă privind atacul asupra şcolii de la Minab este în desfăşurare. Potrivit unei investigaţii a publicaţiei americane New York Times, şcoala ar fi fost lovită de o rachetă de croazieră americană Tomahawk.

Războiul, pornit de SUA şi Israel pe 28 februarie şi care constă într-o campanie intensă de atacuri aeriene, a intrat în a treia săptămână. Potrivit Pentagonului, în primele două săptămâni ale conflictului au fost atacate peste 15.000 de ţinte în Iran. Sunt vizate cu precădere instalaţiile nucleare, cele de producţie şi lansare a rachetelor balistice, depozite de muniţii, bazele armatei şi ale Corpului Gărzilor Revoluţionare, locaţiile unde se estimează că s-ar afla lideri politici şi militari etc.

Iranul ripostează cu drone şi rachete lansate în valuri asupra Israelului şi a bazelor şi intereselor americane din Golf. Confruntat cu imposibilitatea de a câştiga o confruntare directă, Iranul a optat pentru extinderea geografică a conflictului pentru a lovi punctele slabe ale inamicului, cum ar fi radarele de alertă timpurie. În paralel cu aceste lovituri, Teheranul se concentrează pe Strâmtoarea Ormuz, uşor de controlat de pe coasta iraniană, în timp ce SUA încă ezită să recurgă la opţiunea riscantă a escortării militare a navelor comerciale ce traversează această cale navigabilă prin care tranzitează aproximativ 20% din comerţul mondial cu petrol şi gaze naturale lichefiate (GNL).