Irinel Popescu: 2013 va fi anul României la transplant

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Pentru prima dată, în 2013, simţim în mod direct că programul poate să funcţioneze la parametri apropiaţi de necesităţile patologiei din România. Ceea ce îi lipsea, până acum, era un număr adecvat de donatori. Am analizat de câteva ori, aceste probleme şi am văzut că, acum, consimţământul familiei vine pe locul doi ca problemă, întrucât poate fi considerat satisfăcător, este peste media europeană. Punctul nevralgic a fost modul în care era organizat sistemul de sănătate şi colaborarea cu secţiile de terapie intensivă din care provin donatorii. Nu lipsa de personal a fost problema, am făcut şi trei transplanturi într-o zi”, a mai spus şeful Clinicii de chirurgie şi transplant hepatic Fundeni.

În acelaşi context, prof. Irinel Popescu a precizat că anul trecut au fost făcute 75 de operaţii de transplant hepatic, o parte dintre ele cu donatori în viaţă, iar 60-62 cu donatori în moarte cerebrală, cifre care anul acesta au fost depăşite deja în doar câteva luni.

Potrivit lui Popescu, anul acesta, numărul donatorilor a crescut din februarie, după ce în prima lună a anului au fost doar doi.

Dacă s-ar menţine această tendinţă, a mai spus el, numărul transplanturilor de ficat, spre exemplu, ar putea ajunge la 600 pe an de la donatori în moarte cerebrală şi chiar ar putea atinge 1.000, adăugând şi donatorii în viaţă, ceea ce ar plasa România pe unul dintre primele locuri din lume, din acest punct de vedere.

Irinel Popescu a explicat că oricine ar vrea să se declare donator de organe din timpul vieţii ar fi bine să discute cu rudele acest subiect.

„Este foarte bine ca orice persoană care ar vrea să devină donatoare de organe să discute în familie subiectul. Rata de donare depinde de consimţământul familiei, de acceptul familiei”, a subliniat Popescu.

Întrebat dacă are încredere că trendul crescător al numărului de donatori se va menţine, şeful Clinicii de chirurgie şi transplant hepatic Fundeni a spus că suportul presei este foarte important, amintind că primele intervenţii de transplant hepatic din România au fost prezentate în mass-media caz cu caz, ceea ce „a contat foarte mult”.