Isărescu: Am fost şi eu cu stabilitatea preţurilor. Am fost şi eu taliban, ca să zic aşa, în anii ’90

„Acei talibani care ziceau: „Domnule, stabilitatea preţurilor, se rezolvă toate celelalte…”, au intrat, aşa, într-un declin. Am fost şi eu cu stabilitatea preţurilor, că asta era, am fost şi eu taliban, ca să zic aşa, în anii ’90, până când am dat cu capul de realităţi. Nu uitaţi că mi-am dat doctoratul, într-adevăr, în perioada comunistă, pentru flexibilitatea cursului. Şi ziceam, da flexibilitate, flotare liberă, dar eu în ’88-’89 când am susţinut teza vorbeam despre capitalişti, despre flotare liberă şi aşa mai parte. Nu mă gândeam la… Când am ajuns pe scaunul ăsta şi am dat cu capul de realităţi am văzut cât de importantă e stabilitatea financiară”, a spus Mugur Isărescu, la dezbaterea asupra lucrării „Stabilitatea financiară şi politica macroprudenţială”, autori Florian Neagu, Matei Kubinschi, Alexie Alupoaiei.

El a vorbit în cadrul conferinţei despre problemele cu care s-a confruntat în decursul anilor şi despre măsurile la care a fost nevoit să recurgă, unele fiind la vremea lor mai puţin acceptate de către specialiştii în domeniu.

„Am avut însă şi o poveste mai tare. Anul 2005-2006. Intră România în NATO, se anunţă 2007 intrarea în Uniunea Europeană, nu 2010, şi dintr-o dată am fost descoperiţi. De cine? De către capitalul străin. Deci, înainte era secetă, lipsă de irigaţie, lipsă de lichiditate. Dintr-o dată ne-am pomenit că intră capitaluri mari şi cursul începe să se aprecieze. La început, bucurie mare. După vreo două-trei luni, băi, stai puţin unde se duce cursul ăsta? După alte vreo cinci luni, apare Mihai Ionescu (preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România – ANEIR, n.r.) cu exportatorii pe scările Băncii Naţionale: „Isărescu, nu uita, banca asta nu e a ta! Ne-ai omorât. S-a apreciat cursul”. Colegul Eugen Rădulescu era preşedinte la CEC: „Lăsaţi domnule guvernator cursul să se aprecieze!”. „Unde să se ducă, mă?” Deci, de la 3,6 (lei pentru un euro) se ducea deja spre 3,2. „Până la 2”. „Zău, mă? Până la 2? Doi lei pe euro?” „Păi da, că libera circulaţie a capitalurilor.” „Ce legătură are, măi Eugene, această liberă mişcare a capitalurilor cu fundamentele din economia românească?” „Păi nu, să le crească productivitatea”. „Mai stai, că e vorba de cifre aici, nu lucrăm cu…”. „Bineînţeles că e bine când cursul este tare, că e o întărire, dar cum poţi să-i ceri unei firme să-i crească productivitatea cu 20-30%, cât ai tu aprecierea cursului?” „Păi, pe urmă se duce înapoi”. „Adică tu crezi că o fabrică în România care devine total ineficientă, nu mai poate să producă, se închide când ajunge cursul la 2 şi pe urmă când ajunge în partea ailaltă o deschizi aşa uşor, nu? Adică ăia nu sunt în şomaj, nu au plecat? E ca o dugheană de ţigări sau magazin micuţ?”, a declarat Mugur Isărescu.

El a afirmat că au fost discuţii mari şi instituţia a trebuit să intervină. Guvernatorul a mărturisit că a fost încurajat în demersul său de către economistul Andrew Crockett, fostul director general al Băncii Reglementelor Internaţionale.

„A venit special la Bucureşti şi mi-a spus, apropo de discuţiile pe care le avem cu stabilitatea… Ne tutuiam. Îmi zice: „Mugur, să nu cumva să laşi cursul să se aprecieze că România va fi terminată dacă cade sub 3 lei”. M-a întărit sufleteşte, bineînţeles, că nu era oricine. Şi dintre foştii colegi de la Banca Naţională erau suficient de mulţi, câţiva mai sunt prin sală, pe aici, care spuneau: „Hai domnule, lăsaţi cursul liber, să se întărească”, a mai spus Mugur Isărescu.

Banca Naţională a României a organizat joi o dezbatere asupra lucrării „Stabilitatea financiară şi politica macroprudenţială”, autori Florian Neagu, Matei Kubinschi, Alexie Alupoaiei.

Volumul se adresează atât profesioniştilor din sectorul financiar, cât şi studenţilor sau cititorilor pasionaţi de economie şi finanţe, fiind printre primele lucrări de specialitate din România care analizează stabilitatea financiară şi care descrie pe larg instrumentele de politică macroprudenţială.

La eveniment au participat, printre alţii, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, Bogdan Negrea, profesor universitar, director Departament Monedă şi Bănci ASE Bucureşti, Valentin Lazea, economist şef BNR, Florian Neagu, director adjunct, Direcţia stabilitate financiară BNR.