Isărescu: „Avem în piaţă jumătate din bănci cu sete de lichiditate şi ele împing ROBOR mai sus”. Trei cauze care măresc dobânda la credite

13 05. 2018
isarescu1_83260300_58667400_70276600

În discursul său, guvernatorul BNR a lăsat să se înţeleagă, pe de o parte, că băncile comerciale nu interpretează chiar corect mesajele transmise de BNR, iar pe de altă parte că, Robor va continua să crească, dar motivele sunt uşor diferite decât interpretările bancherilor comerciali.

Mai exact, Mugur Isărescu a spus clar că ROBOR se modifică la anumite termene şi în funcţie de rata dobânzii de politică monetară. „Da, am crescut rata de dobândă de politică monetară la 2,5%, normal că şi el (ROBOR-UL) se duce la 2,5%. Ce ar putea să reflecte faptul că ROBOR a ajuns chiar mai sus faţă de dobanda BNR? Perspectiva!”, a declarat Mugur Isărescu, subliniind totodată că băncile anticipează pe baza declaraţiilor BNR, uneori mai mult decât este cazul. Fapt care determină băncile comerciale să anticipeze un cost al împrumuturilor în următoarele luni de multe ori mai mare decât este cazul. „Drept care împrumuturile dintre bănci nu pot avea decât o dobândă crescătoare. Le transmit, şi pe această cale, să nu se înşele, să citească cu mai multă atenţie ce spunem noi!”, spune Isărescu.

Citeşte şi Cea mai mare inflaţie din ultimii cinci ani: rata anuală a crescut la 5,2%

ROBOR la trei luni revine la o valoare egală cu maximul ultimilor trei ani şi jumătate: 2,75%

Cel de-al doilea element despre care piaţa vorbeşte permanent  în ulltima jumătate de an este lichiditatea de pe piaţa monetară. Numai că fiecare o vede din alt unghi.

De la BNR, lichiditatea se vede uşor diferit: „Un alt element care contribuie la formarea ROBOR, pe care de asemenea l-am semnalat, este lichiditatea din piaţă. Dar, aşa cum am semnalat, lichiditatea din piaţă nu mai e atât de mare precum a fost şi începe să se mai tempereze. Cel puţin la unele bănci”, precizează Isărescu.

Guvernatorul BNR explică faptul că lichiditatea nu este distribuită uniform şi că, din cele peste 30 de bănci existente, doar 15 s-au putut lăuda cu acest exces de lichiditate. Iar acum, „avem permanent în piaţă cel puţin jumătate dintre bănci cu penurie de lichiditate şi ele împing ROBOR mai sus. Pentru că ele lucrează în piaţă şi acolo este bătălie. Băncile între ele nu sunt gingaşe. Cum se prind, cum se faultează, între ghilimele, desigur. Fault prin negociere…Ştiţi, ca la piaţă”, completează Isărescu.

Şi un al treilea element care contribuie la creşterea ROBOR este faptul că instituţiile de credit conştientizează că „se apropie momentul când vor trebui să majoreze şi dobânzile la depozite. Când vor constata că excesul de lichiditate e şi nu e, vor începe să facă altfel de calcule”, precizează guvernatorul. Teoretic, faptul că în curând vor trebui majorate şi dobânzile la depozite le face pe bănci să fie mult mai atente la dobânzile cu care se împrumută între ele, din piaţă sau dobânzile la care împrumută statul chiar, pentru a-şi putea păstra o marjă rezonabilă de câştig.

Vinerea trecută, rata ROBOR la trei luni a scăzut la 2,74%, faţă de 2,75%, maximul ultimilor trei ani şi jumătate. Indicele ROBOR la şase luni rămâne însă la 2,88%, maximul ultimilor trei ani şi jumătate.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.