Isărescu: Bucureştiul ar putea să intre şi mâine în zona euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Bucureştiul este cam cât o Ţară Baltică. Făcând o comparaţie la fel de nefericită ca dintre România şi o Ţară Baltică aş spune că Bucureştiul cred că ar putea să intre şi mâine în zona euro dacă ne ambiţionăm, dar toată chestia este să-l decupăm şi să-l ducem aici la Fierbinţi, ‘Las Fierbinţi” sau cum se numeşte”, a spus guvernatorul BNR.

Acesta a afirmat că nu vrea să spună niciun termen fix pentru adoptarea monedei europene.

‘Am înţeles, din ce a declarat premierul şi l-am ascultat, că dânsul a vorbit despre o perioadă rezonabilă şi despre intrarea în momentul în care economia românească să fie pregătită, întrucât ea trebuie să facă faţă unui mediu concurenţial, iar experienţa câtorva ţări, care sunt în zona euro, au fost strânse în corsetul cursului de schimb, arată că este mai mult decât riscant să intri într-un asemenea corset nepregătit. Prefer să nu pronunţ niciun fel de termen fix. Invit pe toţi cei care doresc să participe la Comitetul de trecere la euro care se ţine trimestrial la BNR şi să constate câte lucruri sunt de făcut, inclusiv chestiuni tehnice. Deocamdată, constat că Bulgaria a renunţat la termen, iar celelalte trei ţări, mă refer la Ungaria, Polonia şi Cehia, nu au un termen fix. Deci, au adoptat această poziţie relativ flexibilă din considerente legate de ce se întâmplă în zona euro. Mai rămâne întrebarea de ce fac excepţie ţările baltice”, a explicat Isărescu.

Potrivit acestuia, Ţările Baltice au două caracteristici, iar unul dintre ele este că au Consilii Monetare.

„Când citim de ce România nu a adoptat în ’98 Consiliul Monetar acolo era trecut la puncte nevralgice dificultatea găsirii unui exit. Adică este o soluţie extraordinară pe termen scurt şi mediu, dar după ce se termină Consiliul Monetar să ai unde să de duci, altfel te pândeşte soarta Argentinei. Ea nu a avut unde să se ducă decât în criză, după ce avantajele Consiliului Monetar au dispărut şi s-au acumulat tensiuni şi presiuni care nu au mai putut să fie rezolvate prin politici interne, ceea ce se numeşte devalorizare internă. Atunci sistemul a explodat. Al doilea motiv pentru care ţările baltice sunt greu de comparat cu România se referă la dimensiuni”, a precizat oficialul BNR.