Ce spune Isărescu despre criptomonede şi criptoactive

Adaugă-ne ca sursă preferată

Guvernatorul BNR a vorbit despre digitalizarea în sectorul bancar, precizând că băncile şi-au intensificat investiţiile în centre tehnologice şi eficienţă operaţională, adoptând în acelaşi timp acţiuni pentru creşterea rezistenţei securităţii cibernetice şi măsuri active împotriva terorismului cibernetic. În acelaşi timp, băncile centrale urmăresc să consolideze aria de reglementare şi evaluarea de supraveghere a sistemului bancar, într-o manieră responsabilă faţă de public.

„În continuarea transformării digitale, aş dori să-mi concentrez cuvintele asupra unui domeniu de frontieră emergent în finanţe, care se referă la cripto-active şi noile tehnologii financiare. Ca şi în multe dintre discursurile mele anterioare, reamintesc că nu vedem cripto-activele ca bani, nici măcar în sensul cel mai larg posibil. Acestea sunt produse de investiţii alternative foarte volatile, spre deosebire de bani care sunt lichide, sigure şi accesibile. Există multe diferenţe între cripto-active şi moneda digitală a Băncii Centrale şi pentru o mai bună înţelegere, educaţia financiară este esenţială, pentru a aduce aceste concepte în conştientizarea publicului”, a spus Mugur Isărescu citat de Agerpres.

„Economiile urmăresc să asigure robusteţea creşterii economice şi sustenabilitatea acesteia pe termen lung”

„În opinia mea, în primul rând, economiile, inclusiv România, urmăresc să asigure robusteţea creşterii economice şi sustenabilitatea acesteia pe termen lung. Recentul episod de rată ridicată a inflaţiei a determinat băncile centrale să răspundă printr-un ciclu de înăsprire a politicii monetare, după o perioadă prelungită de dobânzi scăzute şi chiar negative, înainte de 2020. În faţa inflaţiei, publicul se aşteaptă la salarii mai mari, iar băncile centrale caută să gestioneze aşteptările inflaţioniste, pentru a evita declanşarea unei spirale salarii-preţ în economie”, a explicat Mugur Isărescu.

El a menţionat că politicile fiscale vizează consolidarea, dar cu toate acestea, poziţii mai relaxate pentru mai mult timp au reflectat dezechilibre tot mai mari în poziţiile fiscale şi externe, în timp ce şocurile exogene la adresa politicilor monetare, cum ar fi tulburările geopolitice, şocurile preţurilor globale la energie şi evenimentele climatice au amplificat dezechilibrele. În acest context, interacţiunea dintre politicile monetare şi fiscale reflectă sensibilităţi mai mari şi necesită o abordare prudentă, luând în considerare şi independenţa politicii monetare şi mandatele băncilor centrale.