Isărescu: „Euro va rămâne sub 5 lei atât cât trebuie. Nu dai drumul la un instrument de control când ai războiul la uşă. Incercăm să trecem de inflaţie fără recesiune”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Guvernatorul BNR, MUGUR Isărescu, arată că foloseşte toate pârghiile în lupta contra inflaţiei, de la creşterea dobânzii cheie, atât cât trebuie, la „impasibilitatea” rezervelor minime obligatorii, controlul lichidităţii şi nu în ultimul rând evoluţia cursului de schimb. El arată că BNR ar fi putut să scadă nivelul RMO în cele două crize: pandemică şi energetică alimentând cu lichiditatea piaţa. A preferat să nu o facă şi chiar să strângă acum şi mai mult lichiditatea şi nici să nu mărească dobânda cheie în perioada pandemiei.

„Mărimea deficitului comercial este strâns legată de deficitul fiscal. Marea sarcină a corecției în sectorul extern este corecția fiscală. Care vedeți că se face foarte greu. Cursul de schimb este relativ stabil. E vorba și de românii care vin de Sfantă Maria acasă și vând valută. Nerezidenții au re-descoperit România și contribuie și ei la finanțarea deficitului bugetar. În România nu sunt multe ancore în care publicul să aibă încredere. Asta ne mai lipsea: să scăpăm de sub control cursul valutar! Rata inflației se va plafona în acest trimestru. E posibil ca în august să vedem unele creșteri, dar treptat-treptat, tendința e de scădere”, a declarat Mugur Isărescu cu ocazia prezentării Raportului asupra inflaţiei.

Şi, pentru că evoluţia cursului de schimb este „preţul preţurilor”, cum este definit în cărţile de economie, guvernatorul BNR arată că va folosi în continuare acest instrument de politică monetară şi că „Un euro va rămâne sub 5 lei atât timp cât va fi nevoie. Nu poţi să dai drumul la un instrument de control când ai războiul la uşă”.

Mugur Isărescu spune că inflaţia se va plafona trimestrul acesta, probabil în jurul valorii de 15%, şi că, treptat, „în afara gâlmei de anul viitor din martie aprilie când nu ştim dacă se va continua sau nu cu liberalizarea preţurilor la energie”, ea va începe să scadă. „Încercăm să dăm inflaţia în jos fără să avem recesiune”, precizează guvernatorul. Chiar dacă avem cvasistagnare a creşterii PIB în trimestrul II din 2022 faţă de trimestrul I din 2022, nu putem vorbi de scădere. Faţă de aceeaşi perioadă din 2021 avem creştere economică. „Eu, care sunt mai pesimist, văd o creştere economică de 2%-3% la sfârşitul anului 2022.

Revenirea dinamicii PIB potențial la valori robuste, similare celor dinaintea pandemiei, depinde de impulsionarea investițiilor, inclusiv prin valorificarea fondurilor europene, potrivit analizei BNR.