Isărescu: Până în iulie vom avea inflație undeva până în 11%, urmând ca din august să scadă la 6%. ”Recesiune” de minus 3% până în 2027. Inflația ”Ormuz” – o nouă componentă a inflației în România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform ultimelor previziuni privind inflația în 2026, BNR estimează că anul acesta se va încheia cu un nivel de 5,5%, adică un plus de 1,6% față de estimarea inițială, plusul fiind generat în mare parte de așa numita inflație Ormuz care a intrat anul acesta (n.r. – sperăm că doar anul acesta) în componenta calculului inflației.

”Am spus anul trecut că ne treuie 12 luni ca să scăpăm de cocoașa generată de noile măsuri de restructurare fiscală care vor genera o cocoașă fiscală de circa 12 luni. Iată că scăpăm de cocoașa inflaționistă fiscală, dar avem acum inflația Ormuz care ne-a adus criza petrolieră și abia în 2027 vom reveni în bandă”, spune Mugur Isărescu referitor la rata inflației.

În 2027, Banca Națională se așteaptă să avem o inflație de 2,9%, ceea ce ne-ar readuce în intervalul țintă al inflației. Singura condiție rămâne desigur ”revenirea la un minimum de stabilitate politică”, spune guvernatorul.

Mugur Isărescu se așteaptă ca rata anuală a inflației să crească în continuare până în luna iulie 2026 către nivelul de 11%. Pentru luna august 2026, Isărescu preconiozează un nivel de 6%, urmând ca până la sfârșitul anului, inflația să scadă către 5,5%. De altfel, guvernatorul spune că, dacă am face o medie lunară a inflației prezente și viitoare, aceasta ar fi în medie de 6% lunar.

Deși subliniază că din toamnă am putea să nu mai fim campionii inflației din Uniunea Europeană, Mugur Isărescu recunoaște că avem că deviație negativă a PIB, iar unul dintre slide-urile sale de prezentare arată că GAP ul PIB ului este reevizuit în jos pe fondul datelor istorice nefavorabile, al contracției peste așteptări în T4 2025 și al efectelor adverse ale șocurilor de pe piețele globale de energie.

În trimestrul IV 2025 PIB real a înregistrat o comprimare puternică, de -1,8 la sută în termeni trimestriali, semnificativ mai pronunțată față de așteptările formulate în Raportul precedent. În structură, contracția mai accentuată decât se anticipa a consumului final individual efectiv al gospodăriilor populației a contribuit semnificativ la deteriorarea dinamicii PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a cvasistagnat, în linie cu prognoza.

Exporturile au rămas pe plus

În schimb, exportul net a avut o contribuție pozitivă, peste așteptări, la dinamica PIB, pe fondul stagnării exporturilor – conform previziunilor –, și al unei contracții mai pronunțate decât cea estimată în cazul importurilor.

În contextul în care contribuțiile componentelor de cerere s-au însumat la o valoare negativă mult mai redusă în termeni absoluți comparativ cu scăderea consemnată de indicatorul PIB, de -1,8 la sută, diferența a implicat un aport negativ pronunțat din partea componentei reziduale – variația stocurilor și discrepanța statistică , cu relevanță economică limitată.

Pe ansamblul anului 2025, PIB real și-a continuat traiectoria de creștere moderată, de 0,7 la sută, în scădere de la 0,9 la sută în anul 2024. Evoluția a fost susținută în principal de investiții, în timp ce consumul și schimburile comerciale au fost afectate de intensificarea efectelor restrictive aleconsolidării fiscale – mai pronunțate în a doua parte a anului –, precum și de dinamica modestă a cererii externe, pe fondul incertitudinilor generate de orientarea mai protecționistă a politicilor comerciale la nivel internațional.

Creșterea economică medie anuală din anul 2025 s-a poziționat sub valoarea prognozată în Raportul anterior, în contextul revizuirii seriei istorice și al comprimării mult mai puternice a activității economice în trimestrul IV.

Prognozele pe termen scurt indică, pentru dinamica trimestrială, o cvasistagnare a PIB real în primul trimestru al anului curent și o revenire doar ușoară în trimestrul II.

Activitatea economică din primele două trimestre este anticipată să reflecte efectele în continuare inhibitoare ale ajustării fiscale – în amplificare după intrarea în vigoare a celui de al doilea pachet de măsuri de consolidare în luna ianuarie –, dar și efectele din partea creșterii pronunțate a prețurilor bunurilor energetice în urma escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.

Avansul temperat al salariilor nominale în sectorul privat și comprimarea acestora în sectorul public, în paralel cu persistența ratei inflației la valori ridicate în primele două trimestre ale anului continuă să exercite presiuni descendente asupra activității din comerț și servicii, prin diminuarea venitului disponibil real al gospodăriilor populației.

De altfel, adâncirea, în trimestrul I 2026, a indicatorului de încredere în economia României – ESI – până la un nou minim al ultimilor cinci ani reflectă în principal înrăutățirea balanțelor aferente consumatorilor și, respectiv, serviciilor. Suplimentar, în prima lună din trimestrul II se constată o nouă scădere a ESI, cele mai pronunțate contribuții negative prin raportare la media trimestrului I provenind într-o proporție similară din partea componentelor aferente consumatorilor și, respectiv, industriei prelucrătoare.

În timp ce construcțiile beneficiază de proiectele de infrastructură publică, finanțate inclusiv din fonduri europene, industria continuă să fie afectată de ritmul modest al cererii externe, influențată recent de disfuncționalitățile din lanțurile globale de producție și aprovizionare, precum și de majorarea cotațiilor internaționale ale materiilor prime, în special a celor energetice.

Scăderea accentuată a activității economice în trimestrul IV 2025 generează un efect statistic de reportare negativ semnificativ, de aproximativ -1,2 puncte procentuale, asupra creșterii medii anuale din anul curent. Pe acest fond, la nivelul întregului an 2026 se anticipează o nouă dinamică foarte redusă a activității economice, nefiind exclusă nici posibilitatea unei evoluții mult mai puțin favorabile, iar revizuirea descendentă față de Raportul precedent reflectă inclusiv acest efect statistic de reportare semnificativ mai pronunțat.

Evoluția prognozată a PIB real este determinată într-o proporție însemnată de efectele negative cumulate ale măsurilor de consolidare fiscală, cărora li se adaugă cele din partea escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.

Acestea din urmă afectează creșterea economică atât prin inducerea de noi presiuni inflaționiste, cât și prin impactul nefavorabil asupra principalilor parteneri comerciali ai României. În sens contrar, activitatea economică este așteptată să beneficieze de absorbția de fonduri europene, ipoteza de lucru presupunând intrări consistente ale acestora, în contextul finalizării programului PNRR în cursul anului curent.

Valoarea estimată a gapului PIB a fost reevaluată în jos pe parcursul anului 2025. Această ajustare

reflectă atât revizuirea nefavorabilă a seriei istorice a PIB real ajustat sezonier pentru primele trei trimestre ale anului 2025, cât și scăderea peste așteptări a PIB real din trimestrul IV 2025, comparativ cu estimările anterioare.

Similar evaluării precedente, gapul PIB este estimat a fi trecut în teritoriul negativ la începutul anului 2025 și a se fi adâncit treptat până în trimestrul III 2025. Ulterior, în ultimul trimestru al anului 2025, acesta a înregistrat o deschidere alertă, dată fiind declinul semnificativ al PIB real în acel interval.

Pe fondul anticipării unei fragilități a cererii interne în primele două trimestre ale anului 2026 – ca urmare a suprapunerii măsurilor de consolidare fiscală și a efectelor conflictului din Orientul Mijlociu, resimțite atât prin reducerea venitului disponibil real, cât și prin creșterea incertitudinii –, gapul negativ al PIB continuă să se adâncească.

Ulterior, pe măsură ce impactul acestor șocuri se estompează, ajustarea este lentă, astfel încât gapul PIB se reduce doar moderat până la orizontul prognozei.

Conflictul din Orientul Mijlociu lovește moderat economia României

Impactul asupra activității economice a României din partea conflictului din Orientul Mijlociu este evaluat a fi de natură moderat contracționistă, fiind estimat la aproximativ 0,3 puncte procentuale din PIB, cu efecte concentrate în trimestrele II și III.

Pentru anul 2027, creșterea PIB real este susținută de continuarea efectelor impulsului investițional, de îmbunătățirea condițiilor de pe piața muncii, de diminuarea treptată a efectelor restrictive ale politicii fiscale și de refacerea graduală a funcționării lanțurilor globale de aprovizionare.

Pe acest fond, în anul 2027 este așteptată o revenire a creșterii economice către nivelul potențial. În structură, în condițiile unei încetiniri și mai pronunțate a consumului final individual efectiv al gospodăriilor populației, formarea brută de capital fix va rămâne și în anul curent principalul determinant al cererii interne, ipoteză strict condiționată, însă, de absorbția într-o proporție ridicată a fondurilor PNRR alocate României.

În contextul efectelor contracționiste ample induse de măsurile de consolidare fiscală, cea mai pronunțată contribuție negativă la dinamica medie anuală a PIB va proveni și în 2026 din partea consumului final colectiv efectiv al administrației publice. În contextul ulterioarei disipări treptate a acestor efecte restrictive, aportul componentei este anticipat să devină nul în anul 2027.

Pe acest fond, în paralel cu revenirea treptată a consumului gospodăriilor, cererea internă din anul următor va prezenta o structură mai echilibrată comparativ cu anul 2026. Pe latura schimburilor internaționale, în contextul temperării puternice a cererii pentru bunurile și serviciile din import, ca urmare a afectării consistente a venitului disponibil real, contribuția exportului net este anticipată să devină ușor pozitivă în anul 2026.

Ulterior, în anul 2027, în contextul normalizării treptate a cererii interne și al unei redresări doar graduale a cererii externe, aceasta va reveni în teritoriu negativ. Traiectoria PIB real rămâne marcată de incertitudini semnificative, legate în special de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, de orientarea politicilor comerciale globale, precum și de traiectoria consolidării bugetare pe termen mediu, inclusiv în contextul intensificării tensiunilor politice interne din perioada recentă.

Comparativ cu Raportul precedent, estimarea privind creșterea medie anuală a PIB potențial a fost revizuită în sens descendent în anii 2026 și 2027. Reevaluarea survine în contextul revizuirii datelor istorice, al scăderii peste așteptări a PIB din trimestrul IV 2025, cu efect imediat asupra productivității la nivelul economiei, precum și al perspectivelor modeste pentru anul curent.

Totodată, forța de muncă imprimă o contribuție ușor mai atenuată, pe fondul unor evoluții efective nefavorabile consemnate pe piața muncii, inclusiv o creștere a ratei șomajului, ce produce efecte persistente pe termen mai lung.