Își pierde dolarul supremația pe fondul tarifelor impuse de Trump? Cum stă euro?

Indicele dolarului american – care măsoară evoluția acestuia față de cele mai importante valute internaționale – a coborât la cel mai scăzut nivel din 2022 încoace, indicele S&P 500 a pierdut peste 10% din valoare într-o singură săptămână, iar randamentele obligațiunilor americane pe 10 ani au înregistrat unul dintre cele mai mari reculuri săptămânale din anii ’80 încoace. Aceasta din urmă este o mișcare deosebit de îngrijorătoare, având în vedere că titlurile de stat americane sunt recunoscute pentru comportamentul lor defensiv în perioade de stres financiar.

La baza evoluțiilor recente stă așa-numita narațiune „sell America”. Din punct de vedere economic, logica ar sugera că tarifele mai ridicate impuse de SUA ar trebui să fie benefice atât pentru dolar, cât și pentru titlurile de stat americane. Totuși, contrar normelor tradiționale, acest lucru nu s-a întâmplat de această dată — o situație contraintuitivă, pe care o atribuim următorilor factori:

1. Modul bizar și lipsit de fundament în care au fost calculate și anunțate tarifele. Acest lucru a afectat încrederea în structura instituțională a SUA și a redus atractivitatea dolarului ca monedă de refugiu.

2. Tarifele au crescut riscul unei recesiuni în SUA, piețele mizând pe ideea că America însăși va fi cea mai afectată de noile restricții comerciale.

3. Independența Rezervei Federale este pusă în pericol, în contextul discuțiilor de la Casa Albă privind înlăturarea președintelui Jerome Powell înainte de încheierea mandatului său.

Dolarul american a fost, timp de decenii, cea mai influentă și dominantă monedă în comerțul internațional și în tranzacțiile globale. Însă apare o întrebare tot mai des discutată: este această supremație pe cale să apună? Dacă ne uităm la ponderea dolarului în rezervele valutare globale — unul dintre cei mai importanți indicatori ai influenței unei monede — devine evident că interesul băncilor centrale pentru dolar este în scădere. Între 2001 și 2024, potrivit datelor furnizate de Fondul Monetar Internațional, această pondere a scăzut de la 73% la doar 58%. Ceea ce ne conduce, firesc, la următoarea întrebare:

De ce își pierde dolarul atractivitatea în rândul băncilor centrale?

Scăderea treptată a utilizării dolarului american în comerțul global și în tranzacțiile internaționale nu este un fenomen recent. De ani buni, această tendință se află în centrul discuțiilor din lumea financiară. Dar ce anume a determinat această îndepărtare tot mai accentuată de moneda americană?

1. Creșterea riscurilor geopolitice

Creșterea izolaționismului american, tensiunile internaționale tot mai accentuate, sancțiunile financiare și – cum am putea uita? – noul cuvânt preferat al celui de-al 47-lea președinte: „tarifele”, determină tot mai multe țări să caute alternative care ocolesc dolarul american și infrastructura financiară asociată acestuia. Acest lucru a accelerat o tendință tot mai pronunțată cunoscută sub numele de „friendshoring” – o strategie prin care țările își mută lanțurile de aprovizionare către state considerate aliate.

2. Intensificarea competiției economice

Începând cu anul 2000, ritmul de creștere economică în economiile emergente și în curs de dezvoltare l-a depășit pe cel al țărilor avansate, o tendință care, potrivit estimărilor, este de așteptat să continue. Această expansiune susținută și dinamică – vizibilă mai ales în Asia – a fost alimentată de explozia demografică, industrializare și integrarea tot mai profundă în economia globală.
Ascensiunea Chinei este deosebit de remarcabilă: ponderea sa în PIB-ul global, măsurat în termeni de paritate a puterii de cumpărare (PPP), a crescut de la 2% în 1980 la aproximativ 20% în prezent – cu circa 5 puncte procentuale peste Statele Unite. Țara este considerată un concurent economic major al Americii și, potrivit multora, chiar a depășit-o în anumite domenii, în special în sectorul tehnologic.

3. Diversificare

Dolarul american rămâne, în continuare, moneda de facto preferată de băncile centrale, iar nicio altă valută nu se apropie cu adevărat de statutul său dominant. Cu toate acestea, se observă clar o tendință de diversificare a rezervelor valutare și de distribuire mai atentă a riscurilor către alte monede. O dependență excesivă de o singură valută expune economiile la o serie de riscuri nedorite: de la fluctuațiile cursului de schimb al dolarului, la schimbări de politică monetară ale Rezervei Federale, instabilitate politică internă în SUA sau posibile restricții și sancțiuni impuse de guvernul american.

Autor: Matthew Ryan (foto), CFA Head of Market Strategy, Ebury

Despre Ebury

Ebury este o firmă globală de servicii financiare care sprijină companiile să comercializeze și să se dezvolte la nivel internațional. Oferă o gamă completă de produse, inclusiv plăți și încasări internaționale, împrumuturi pentru companii și gestionarea riscurilor.

Fondată în 2009 de Juan Lobato și Salvador García, Ebury este una dintre fintech-urile globale cu cea mai rapidă creștere, cu peste 1.600 de angajați și mai mult de 40 de birouri în 29 de piețe. În AF 2024, Ebury și-a crescut veniturile globale la peste 221 milioane de lire sterline.

Ebury este reglementată de Financial Conduct Authority în Regatul Unit și susținută de investitori de top, inclusiv o participație majoritară deținută de Banco Santander.​​​​​​​​​​​​​​​​