Israelul şi pregătirile pentru război

Adaugă-ne ca sursă preferată

În interiorul statului evreu se intensifică pregătirile în vederea contracarării efectelor unui atac iranian în ripostă la o operaţiune militară israeliană. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a trecut la adoptarea de măsuri de asigurare a activităţii guvernamentale pentru cazul unui război.

Astfel, cabinetul său a hotărât să-şi schimbe pe viitor modul de lucru, admiţând şi luarea unor decizii în conferinţe telefonice. Dacă de pildă hotărârea declanşării unui atac menit să înlăture ameninţarea nucleară iraniană va trebui adoptată în puterea nopţii, ea va putea fi luată şi fără ca miniştri să fie convocaţi la o şedinţă specială.
Netanyahu şi-a reiterat odată în plus îngrijorarea iscată de regimul iranian. Premierul statului evreu nu scapă nici o ocazie să atragă atenţia asupra pericolului reprezentat de Teheran, scrie Deutsche Welle. 

Vorbind despre protecţia civililor, şeful guvernului de la Ierusalim a declarat textual că „toate primejdiile la care e expusă în prezent populaţia civilă israeliană sunt o nimica toată faţă de altă ameninţare de altă natură şi de altă magnitudine. De aceea am spus-o şi o repet, că Iranul n-are voie cu nici un preţ să-şi procure arme nucleare”.
În mass-media israeliană se discută zilnic despre varii proiecte militare ale guvernului de la Ierusalim şi despre un posibil atac încă înainte de alegerile prezidenţiale americane din noiembrie.

De o săptămână încoace se dezbat chiar şi în ziarul de stânga Haaretz informaţii atribuite serviciilor secrete americane, potrivit cărora iranienii au făcut progrese importante în procesul fabricării unei ogive nucleare.
Ministrul israelian al apărării, Ehud Barak, a confirmat aceste informaţii, reliefând la postul de radio al armatei că toate aceste ştiri amplifică nevoia trecerii grabnice la acţiune.

Barak a lansat totodată un avertisment spunând că toate acestea ar putea declanşa o reacţie în lanţ. Fiindcă, dacă Iranul ar intra în posesia unor arme atomice, Arabia Saudită, Turcia şi Egiptul ar face totul pentru a obţine şi ele un arsenal similar.

Din unghiul de vedere al ministrului israelian al apărării, un fapt e clar. În contextul fanatismului şi violenţei cotidiene din Orientul Apropiat şi Mijlociu costul în vieţi umane, ca şi cel politic şi militar al unei intervenţii anti-iraniene, oricât de ridicat ar fi, n-ar depăşi preţul neglijării unui proces la capătul căruia regimul de la Teheran s-ar înarma nuclear.

Conform experţilor ministrului israelian al apărării, un eventual război cu Iranul şi cu miliţiile înarmate cu rachete şi finanţate de islamiştii şiiţi de la Teheran, de felul grupării teroriste Hizbollah, s-ar solda cu aproximativ 200 de victime civile din rândul populaţiei israeliene. Dacă Siria s-ar angaja de asemenea într-o aventură militară, numărul victimelor israeliene s-ar putea ridica, potrivit aceloraşi estimări, la 300.

Teheranul dispune de mai multe rachete cu rază lungă de acţiune de tip Shahab care ar putea atinge obiective situate pe teritoriul statului evreu.

Dar şi succesul unei intervenţii militare anti-iraniene ar fi limitat. Potrivit specialiştilor militari de la Ierusalim statul evreu ar putea arunca înapoi programul nuclear persan cu aproximativ doi ani. Motiv pentru care unii israelieni recuză retorica de război a oficialilor. Dar ei reprezintă doar o minoritate. Majoritatea populaţiei va susţine o eventuală decizie de atac.