Istoria nu poate fi oprită. China trebuie să se reunifice cu Taiwanul – Xi Jinping

China percepe Taiwanul guvernat democratic ca pe propriul său teritoriu, în pofida respingerii puternice de către Taipei a acestei revendicări, şi a oferit modelul de autonomie „o ţară, două sisteme”, care nu este susţinut de niciun partid major din Taiwan, scrie Agerpres.

Rezolvarea chestiunii taiwaneze este o „misiune istorică de neclintit” a Partidului comunist chinez, a declarat Xi Jinping într-un discurs susţinut în Marea Sală a Poporului, o clădire monumentală din Beijing care găzduieşte congresele Partidului comunist.

„Valul istoriei nu poate fi oprit. Reunificarea completă a patriei mamă trebuie realizată şi va fi realizată cu siguranţă”, a spus Xi Jinping.

Guvernul din Taiwan a precizat că aceste remarci nu reprezintă nimic nou.

„În ceea ce priveşte unificarea Taiwanului, nu este ceva foarte diferit de trecut”, a declarat Liang Wen-chieh, purtător de cuvânt al Consiliului pentru afaceri continentale.

Declaraţiile lui Xi Jinping au făcut parte dintr-un discurs susţinut cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la naşterea eroului Sun Yat-sen, implicat în conducerea revoltei din 1911 care a pus capăt Chinei imperiale şi a deschis drumul către apariţia Republicii Chineze.

Xi a spus că China aderă la „reunificarea paşnică şi la politica ‘o ţară două sisteme’ şi că este dispusă să discute cu Taiwanul respectând totodată principiul unei singure Chine” sau poziţia Beijingului că de ambele părţi ale Strâmtorii Taiwan există o singură ţară.

Toţi chinezii, inclusiv cei din Taiwan, ar trebui să-şi dea mâna şi să se opună în comun forţelor „separatiste” din Taiwan şi să facă eforturi pentru dezvoltarea relaţiilor între cele două părţi, a adăugat liderul chinez.

Deşi Xi Jinping nu a menţionat folosirea forţei, China nu a renunţat niciodată la Taiwan, iar armata sa operează zilnic în jurul insulei.

Ministerul Apărării din Taiwan a anunţat că a detectat 29 de aparate de zbor militare chineze, între care avioane de luptă J-16 şi drone, care efectuează un exerciţiu de patrulare în jurul Taiwanului împreună cu nave de război chineze, începând de joi.

Discursul lui Xi intervine cu o săptămână înainte de summitul APEC din China de la Shenzen, unde urmează să se întâlnească din nou cu preşedintele american Donald Trump, şi cu puţin peste două săptămâni înaintea unor alegeri locale importante în Taiwan.

Luna trecută, Taiwanul a făcut la cetăţenii săi să stea departe de evenimentele organizate în China, afirmând că aceasta are o percepţie distorsionată asupra insulei şi a moştenirii sale. Beijing îl numeşte pe Sun Yat-sen mare erou naţional şi patriot, precum şi un predecesor al revoluţiei comuniste din 1949 care a forţat guvernul învins al Chinei să fugă în Taiwan, unde a fondat un stat democratic.

Xi Jinping a spus că Sun a fost un mare erou naţional, un mare patriot şi „un mare pionier al revoluţiei democratice din China”.

„Sun Yat-sen a sprijinit puternic unitatea şi solidaritatea naţiunii noastre şi s-a opus cu fermitate tuturor cuvintelor şi faptelor care au divizat ţara”, a adăugat el.

În Taiwan, Sun este considerat oficial „părintele naţiunii” iar portretul său se află în biroul prezidenţial, deşi filosofia sa politică, „Trei principii ale poporului”, nu mai este un text pentru care elevii să-l înveţe la şcoală.

În timp ce preşedintele Taiwanului, Lai Ching-te, şi Partidul său democrat progresist susţin ideea unei identităţi separate de China, ei au adoptat un ton mai dur cu Beijingul în ceea ce priveşte rolul istoric jucat de Republica Chineză (numele oficial al Taiwanului – n.r.).

Taiwanul este în mod special nemulţumit de eforturile Beijingului de a revendica victoria în Al Doilea Război Mondial, afirmând că guvernul Republicii China a luptat alături de aliaţi, în timp ce Republica Populară Chineză nu exista la acel moment. China susţine că Lai Ching-te este „separatist” şi a refuzat să discute cu el. Preşedintele taiwanez susţine la rândul său că numai poporul taiwanez poate decide asupra viitorului său.