Italia ar putea să iasă în 2027 de sub procedura de deficit excesiv, anunță comisarul european Valdis Dombrovskis
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/01/Hearing_with_Valdis_Dombrovskis_vice_president-designate_for_an_economy_that_works_for_people_48863560593-630x420.jpg)
Ieşirea Italiei din procedura de deficit excesiv a reprezentat un obiectiv de lungă durată al ministrului italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, şi ar consfinţi eforturile de consolidare fiscală ale autorităţilor de la Roma, înainte de alegerile generale programate pentru anul 2027.
Pe de altă parte, Comisia Europeană prognozează că Italia ar urma să depăşească Grecia în acest an, devenind ţara cu cel mai ridicat raport datorie/PIB din zona euro.
Bruxelles-ul prognozează în cazul Italiei un deficit de 2,9% din PIB în acest an, ceea ce înseamnă că s-ar încadra, pentru prima dată după 2019, în limita de 3% din PIB impusă de UE, urmând să crească la 3,5% din PIB în 2027, pentru ca apoi să scadă uşor, la 3,2% din PIB, în 2028.
Creşterea deficitului în următorii doi ani comparativ cu 2026, evoluţie care, în linii mari, corespunde obiectivelor bugetare stabilite de Guvernul italian în luna octombrie, reflectă recursul autorităţilor de la Romei la „clauza de salvgardare” prevăzută de normele UE. Aceasta clauză reprezintă o derogare de la regulile bugetare europene, permiţând cheltuieli mai mari în domeniile apărării şi energiei.
„Dacă datele pentru 2026 confirmă un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB, vom analiza deficitele bugetare pentru 2027 şi 2028, pentru a stabili dacă depăşirea pragului de 3% este justificată integral prin utilizarea acestei flexibilităţi fiscale”, a declarat Dombrovskis, la Bruxelles. „În acest caz, am putea închide procedura privind deficitul excesiv în primăvara anului viitor”, a adăugat comisarul european.
Italia a insistat ca, la evaluarea perspectivelor sale fiscale, Comisia Europeană să nu ia în considerare impactul „clauzei de salvgardare” asupra evoluţiei deficitului, o abordare care, până nu demult, nu beneficia de o susţinere clară.
Dombrovskis a îndemnat statele membre UE să adopte politici fiscale prudente şi să respecte normele europene.
Se preconizează că, în 2026, 12 state membre vor înregistra deficite publice peste valoarea de referinţă a UE de 3% din PIB, în creştere faţă de 10 state în 2025. Acest număr va ajunge la 16 state până în 2028. Printre ţările care se vor confrunta cu cele mai mari deficite în 2027 se numără Polonia, cu 7% din PIB, România cu 5,7%, Franţa cu 5,4%, Belgia cu 5,3%, Ungaria cu 5,2% şi Slovacia cu 5%.