Italia cere mai multă flexibilitate de la regulile bugetare ale UE pentru a putea lupta cu inflaţia

În luna septembrie, rata anuală a inflaţiei în Italia a urcat la 4,1%, de la 3,2% în august, în contextul în care creşte nemulţumirea opiniei publice faţă de costul vieţii, înainte de alegerile generale programate pentru anul viitor, scrie Agerpres.

„Voi trimite o scrisoare preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru ca această chestiune să poată fi discutată în cadrul viitoarelor reuniuni”, a spus Meloni, la un eveniment organizat de cotidianul Il Gazzettino.

Meloni a precizat că intenţionează să aloce 14 miliarde de euro, pe parcursul a doi ani, pentru a reduce costurile cu energia pentru companii, apelând la „clauza naţională de salvgardare” prevăzută în regulile bugetare ale Uniunii Europene. Această clauză a fost pusă la dispoziţia tuturor ţărilor din UE pentru a le ajuta să îşi majoreze cheltuielile cu apărarea şi să facă faţă creşterii explozive a preţurilor energiei, declanşate de războiul din Ucraina.

În luna august, autorităţile italiene au anunţat că vor utiliza „clauza naţională de salvgardare” pentru a obţine un deficit mai mare cu 1,5% din PIB, din care 0,6 puncte procentuale ar urma să fie direcţionate către proiecte de reducere a facturilor la energie.

Miercuri, Meloni a dezvăluit că Guvernul său va face presiuni asupra UE pentru a obţine şi mai multă flexibilitate de la regulile bugetare comunitare, fără a oferi însă detalii. „O inflaţie mai ridicată trebuie luată în considerare la calcularea parametrilor UE privind deficitul acceptat”, a afirmat premierul italian. Guvernul de la Roma vrea să facă din acest subiect un punct central al discuţiilor în cadrul reuniunilor miniştrilor de finanţe şi ale şefilor de stat sau de guvern programate pentru luna octombrie, a adăugat Meloni.

Vineri, autorităţile de la Roma urmează să prezinte noile lor prognoze economice multianuale, care vor sta la baza bugetului pentru anul 2027. Se aşteaptă ca Meloni să îşi confirme angajamentul de a reduce deficitul bugetar sub plafonul de 3% din PIB stabilit de Uniunea Europeană, de la nivelul de 3,1% din PIB în acest an, deschizând astfel calea pentru ca Italia să iasă din procedura de deficit „excesiv”.

Cu toate acestea, cele mai recente solicitări ale premierului italian privind o mai mare flexibilitate de la regulile bugetare ale UE sugerează că Guvernul de la Roma intenţionează să majoreze din nou deficitul în următorii doi ani.

Anul viitor în Italia vor avea loc alegeri parlamentare, iar obţinerea de către Meloni a unei marje suplimentare de manevră îi va permite să introducă măsuri populare înainte de un scrutin care se anunţă extrem de disputat.