Italia înrăutăţeşte previziunile privind evoluţia economiei în 2023, dar estimează o îmbunătăţire a finanţelor publice

PIB-ul celei de-a treia economii a zonei euro „va scădea uşor” în semestrul doi din 2022, a precizat Executivul de la Roma, scrie Agerpres.

Noile previziuni subliniază dificultăţile economice cu care se va confrunta viitorul posibil premier, Giorgia Meloni.

Luni, după anunţul victoriei extremei drepte la alegerile legislative din Italia, randamentele pentru obligaţiunile emise de statul italian pe zece ani au urcat până la 4,52%, cel mai ridicat nivel de după luna octombrie 2013, în timp ce randamentele pentru titlurile de stat emise de Germania pe zece ani au crescut până la 2,12%, cel mai ridicat nivel înregistrat după luna decembrie 2011.

Conform Trezoreriei Italiei, economia va înregistra o expansiune de 3,3% în 2022, faţă de un avans de 3,1% previzionat în aprilie, datorită creşterii peste aşteptări din primul semestru.

Estimarea de 0,6% pentru 2023 indică o înrăutăţire dramatică a perspectivelor economiei, comparativ cu precedentul obiectiv ce viza anul viitor o creştere de 2,4%.

Din ianuarie, Draghi a alocat aproximativ 66 miliarde de euro pentru a încerca să atenueze criza energiei, exacerbată de războiul din Ucraina. Succesorul său va trebui probabil să urmeze aceeaşi cale.

Conform Trezoreriei Italiei, deficitul bugetar este estimat la 5,1% din PIB în 2022, o scădere semnificativă faţă de ţinta precedentă, de 5,6% din PIB, în tip ce pentru 2023 se previzionează un deficit de 3,4% din PIB, de la un nivel de 3,9% din PIB prognozat anterior.

Datoria publică a Italiei, a doua cea mai ridicată din zona euro după cea a Greciei, ar urma să se situeze la 145,4% din PIB în 2022, faţă de precedenta prognoză, de 147% din PIB, şi să scadă la 143,2 din PIB în 2023.

Până acum, Italia a cheltuit aproximativ 21 miliarde de euro din fondurile UE de redresare post-pandemie, arată datele Trezoreriei.