Jens Stoltenberg cere țărilor NATO accelerarea producției de arme pentru ucraina

„Numai cu curajul nu opreşti dronele. Numai cu eroismul nu interceptezi rachetele. Ucraina are nevoie de capacităţi. De înaltă calitate. În mari cantităţi. Şi rapid”, a declarat Stoltenberg adresându-se participanţilor la acest forum la care s-au înscris peste 160 de companii din 26 de ţări şi cu care Kievul speră să impulsioneze producţia împreună cu partenerii săi.

Politicianul norvegian a admis că multe ţări NATO şi-au văzut reduse arsenalele după ce au trimis arme Ucrainei de la începutul invaziei militare ruse. „Acum trebuie să intensificăm producţia. Atât pentru a satisface nevoile Ucrainei, cât şi pentru a ne asigura capacitatea de descurajare şi apărarea”, a spus el.

Stoltenberg a lăudat industria de apărare ucraineană pentru capacitatea sa de a inova, de a reloca producţia în zone mai puţin expuse atacurilor ruseşti şi de a se adapta la standardele NATO în plin război.

„De la drone la deminare, Ucraina a inovat cu viteza luminii. Cu toţii avem multe de învăţat de la Ucraina”, a spus el.

Stoltenberg a evidenţiat experienţa ţărilor NATO în materie de achiziţii comune de armament şi cooperarea lor cu Uniunea Europeană în acest sens.

Secretarul general al Alianţei s-a angajat, de asemenea, să ajute Ucraina să îşi modernizeze industria de apărare şi să îşi facă procesul de achiziţii militare mai eficient şi mai transparent.

Şapte ţări UE au comandat muniţie în cadrul unui program istoric de achiziţii publice al Uniunii Europene pentru a face rost de obuze de artilerie de care Ucraina are nevoie urgentă şi pentru a reface stocurile occidentale epuizate, potrivit agenţiei responsabile din cadrul UE, notează Reuters.

Comenzile – plasate în cadrul unor contracte negociate de Agenţia Europeană de Apărare (EDA) – vizează proiectile de artilerie de 155 mm, una dintre muniţiile cele mai utilizate în războiul de uzură intensă între trupele ucrainene şi forţele ruse invadatoare.

Schema a fost creată ca parte a unui plan în valoare de cel puţin două miliarde de euro, lansat în martie cu scopul de a trimite un milion de proiectile de artilerie şi rachete în Ucraina în decurs de un an.

Unii oficiali şi diplomaţi şi-au exprimat scepticismul că obiectivul va fi atins, însă iniţiativa a marcat un pas semnificativ în creşterea rolului UE în domeniul apărării şi al afacerilor militare, proces impulsionat de războiul din Ucraina.

Până în prezent, achiziţiile în domeniul apărării au fost, în mare parte, apanajul celor 27 de guverne membre ale blocului comunitar.

„Şapte state membre au plasat deja comenzi pentru muniţie de 155 mm prin procedura accelerată a EDA”, a precizat agenţia într-un e-mail ca răspuns la întrebările Reuters.

„Mai multe comenzi, de exemplu în scopul reaprovizionării naţionale, s-ar putea materializa în următoarele săptămâni şi luni”, potrivit EDA, care a refuzat să numească ţările implicate, spunând că este de competenţa fiecărui guvern să îşi anunţe comenzile. Ca răspuns la o solicitare a Reuters, Ministerul Apărării din Lituania a confirmat că aceasta este una dintre ţări.

De asemenea, EDA a refuzat să precizeze valoarea şi cantitatea comenzilor, afirmând că o mare parte din informaţii sunt confidenţiale. Dar a spus că acordurile au fost atât pentru obuze complete, cât şi pentru componente, cum ar fi fitiluri, proiectile, încărcături şi grunduri.

EDA a precizat totuşi că schema a acoperit patru „platforme de tragere moderne proiectate şi produse în Europa şi cel mai frecvent utilizate de forţele armate ucrainene”, menţionând aici CAESAR din Franţa, Krab din Polonia, PzH2000 din Germania şi Zuzana C/2000 din Slovacia.

Prin plasarea comenzilor până la sfârşitul acestei luni, ţările sunt eligibile pentru a solicita o rambursare din partea unui fond administrat de UE, Instrumentul european pentru pace (European Peace Facility) pentru muniţia achiziţionată pentru Ucraina.