Unii compară atmosfera din pușcărie cu senzația pe care o ai la un cazinou clandestin, mai ales când auzi de jocuri precum Book of Ra, pe care-l știi de prin sălile de slot machines de afară. Evident, închisoarea nu are cum să semene la exterior cu o sală de jocuri adevărată, dar setea de adrenalină și speranța de câștig se lipesc de oameni chiar și dincolo de gratii. Dacă ești pasionat de așa ceva, probabil știi sentimentul ăla când pui un pariu și aștepți să vezi dacă vei da lovitura sau nu.
Să zicem că ajungi în închisoare și ești genul care abia așteaptă să mai pună mâna pe niște cărți sau să arunce zarurile. Te aștepți să găsești un fel de cazinou underground, cu mese luminate și jetoane colorate? E clar că nu, dar asta nu înseamnă că deținuții nu se descurcă să-și facă propriile „joculețe”. Cărțile de joc sunt întotdeauna la mare căutare. Chiar dacă uneori sunt interzise sau confiscate, de multe ori se fac rost de pachete contrafăcute sau se confecționează cărți artizanale din foi și carton. Poate sună amuzant, dar când nu ai altceva, devii foarte creativ.
Pokerul rămâne printre cele mai populare. Unii deținuți preferă Texas Hold’em, pe când alții merg pe variante de poker mai simple, în funcție de ce au învățat „la liber”. Te întrebi dacă se pariază pe bani adevărați. E complicat. Banii gheață nu prea circulă pe față acolo, așa că se folosește ce există: țigări, pliculețe de cafea, pachete de mâncare, mici favoruri, tot ce are valoare între colegii de celulă. Dacă nu fumezi, poate o să vrei să obții țigări doar ca să le pariezi, să prinzi o rundă de poker interesantă. E un fel de monedă universală.
Și rummy-ul prinde la unii, dacă au norocul să pună mâna pe piese. Totul e să fie loc unde să se așeze și să nu-i surprindă gardienii cu “dovezile” pe masă. Uneori, deținuții se strâng în grupuri restrânse, pe la colțurile curții sau chiar în celule, dacă au „binecuvântarea” cuiva care are influență. Zarurile sunt și ele la îndemână, mai ales dacă au fost meșterite de cineva. Poate ai văzut filmulețe sau ai auzit povești despre cum deținuții cioplesc bucăți mici de săpun sau pastă întărită și desenează cifrele cu un creion sau chiar cu o pastă de dinți colorată. Dorința de a juca nu dispare, iar metoda de a-și face zaruri apare.
Poate nu știai, dar se joacă și tot felul de jocuri de noroc pe bază de pariuri sportive improvizate. Se pariază pe meciuri văzute la televizor, se fac pronosticuri și se pune la bătaie ce poate fi valoros dincolo de gratii. Ai un ceai special sau un gel de duș mai de calitate? Poate îl bagi la „pot”. E un fel de viață paralelă, unde fiecare obiect are prețul lui și fiecare pariu poate să-ți aducă ceva de câștigat. Și da, există și chestii gen mini-loterii făcute din extrageri improvizate, cu biletele scrise de mână sau cu numere trasate pe bucăți de hârtie. Dacă există un interes și un mod de organizare, să fii sigur că se găsește o variantă de joc care să țină lumea în priză.
Dacă te întrebi cine trage sforile și cum e toată șmecheria pusă la cale, răspunsul e simplu: totul se bazează pe ierarhii și influență. În închisorile mari, există întotdeauna câțiva deținuți care au mai multă putere, fie că au vechime, fie că știu cum să-și impună autoritatea. Ăștia sunt „capetele” care pot dicta regulile, pot oferi „protecție” și pot stabili taxe pentru cine vrea să organizeze un joc sau să participe la el. Tu, ca nou-venit, dacă vrei să bagi un pariu, trebuie să vezi cine are cuvânt de spus și pe cine trebuie să „cumperi” să-ți lase loc.
E un fel de lume a jocurilor ascunsă în spatele ușilor de fier, unde totul are un preț. Vrei să-ți aduci un pachet de cărți mai mișto? Trebuie să te dai bine pe lângă cine trebuie. Vrei să faci un turneu de poker cu colegii de celulă? S-ar putea să ai nevoie de o aprobare neoficială, altfel dai de belea. Uneori, gărzile sunt pe fază și închid ochii dacă sunt „mulțumite” sau dacă nu consideră că jocurile pot duce la conflicte majore. Alteori, orice semn de pariu e pedepsit sever, pentru că poate duce la scandaluri mari.
În spatele cortinei, pariurile funcționează uneori cu mici fișe improvizate sau cu jetoane făcute din capace de plastic, pe care se scrie ceva sau se face vreun semn distinctiv. Fiecare jucător știe cât valorează un jeton, iar la final se face socoteala. Dacă ai pierdut, s-ar putea să rămâi dator și să trebuiască să-ți achiți datoria în țigări, mâncare, poate chiar cu ceva muncă prin celulă pentru ăla care te-a bătut la joc. Uneori, datoriile se plătesc greu, se adună, și așa apar tensiuni. Poate chiar și violențe, dacă cineva nu-și ține partea din înțelegere.
Cazinourile de sub nasul gardienilor sunt, de fapt, spații improvizate. Un colț de curte, o celulă mai spațioasă, o cameră de comun, orice loc unde se pot strânge mai mulți oameni fără să intre paznicul la fiecare două minute. Uneori, se joacă pe fugă, pe genunchi, gata să ascunzi totul dacă apare cineva. Alteori, dacă totul e aranjat cu cine trebuie, se poate juca mai relaxat, poate chiar cu un sistem de pază ad-hoc, unde unul dintre deținuți stă „de șase”. Asta înseamnă să fie atent la zgomote, să asculte pașii pe coridor și să dea un semn discret când e cazul să se oprească.
Concluzie
Dacă încă te întrebi dacă poveștile despre jocurile de noroc din închisori sunt reale sau doar un mit, răspunsul e că realitatea e mereu la mijloc. Sigur că nu vei găsi rulete și sloturi instalate la vedere, dar să știi că există întotdeauna cărți, zaruri artizanale și tot felul de scheme prin care deținuții își pot satisface pofta de pariat. Uneori, lucrurile sunt mici și nevinovate, alteori degenerază în conflicte și violență, iar asta depinde mult de cine conduce „spectacolul” și de ce influență are.