Johnson&Johnson a obţinut în instanţă anularea plăţii a 30 milioane lei în contul taxei de claw-back

Compania farmaceutică Johnson&Johnson România a obţinut la Curtea de Apel Bucureşti anularea unor notificări de plată a taxei claw-back în valoare cumulată de peste 30 milioane lei, emise de CNAS pentru medicamente vândute în cursul anilor 2010 - 2011, decizie la care se poate face însă recurs.
Economica.net - mar, 16 apr. 2013, 12:03
Johnson&Johnson a obţinut în instanţă anularea plăţii a 30 milioane lei în contul taxei de claw-back

„Admite cererea. Anulează notificările CNAS nr. NLD 8331 din 15.11.2011, nr. NLD 8330 din 15.11.2011, nr. NLD 8328 din 15.11.2011, nr. NLD 8328 din 15.11.2011 transmise Pierre-Fabre Medicament, nr. NLD 8328 din 15.11.2011 în baza propriei autorizaţii de punere pe piaţă şi nr. NLD 8328 din 15.11.2011 în baza drepturilor transmise de Janssen Pharmaceutica N.V. Pronunţată în şedinţă publică, azi 22.03.2013”, potrivit deciziei Curţii.

Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii companiei Johnson&Johnson nu au dorit să comenteze.

Părţile reclamate, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), pot face recurs la această decizie.

Casa de avocatură DLA Piper Dinu a anunţat recent că a reprezentat în faţa Curţii de Apel Bucureşti un important producător internaţional de medicamente într-un litigiu privind anularea notificărilor de plată a taxei claw-back în valoare cumulată de peste 30 de milioane de lei, fără să precizeze cine este compania în cauză.

Pe 22 martie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a admis acțiunea introdusă de avocații DLA Piper Dinu, dispunând anularea tuturor notificărilor de plată contestate, se arată într-un comunicat al DLA Piper Dinu.

„Soluţia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în măsura în care va fi adoptată şi de alte complete de judecată, poate avea un impact important în piaţa medicamentelor, având în vedere că un număr mare de producători au atacat, la rândul lor, în instanţă, notificări similare”, a declarat Radu Bălaş, coordonatorul practicii de litigii a DLA Piper.

Pe 22 martie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea introdusă de avocaţi, dispunând anularea tuturor notificărilor de plată contestate. Motivarea instanţei de contencios administrativ este foarte importantă în conturarea unei jurisprudenţe privind interpretarea dispoziţiilor neclare ale OUG 104/2009 şi ale normelor de punere în aplicare (Ordinul Ministerului Sănătăţii şi al CNAS nr. 928/591/2010) în ceea ce priveşte sfera subiecţilor plătitori şi baza de calcul a contribuţiei. Chiar dacă dispoziţiile legale în baza cărora au fost emise notificările contestate nu mai sunt în vigoare, efectele lor sunt încă actuale şi semnificative din punct de vedere economic.

Astfel, instanţa a stabilit că subiect plătitor al contribuţiei claw-back este „acel distribuitor angro care vinde medicamente compensate din fonduri publice către utilizatorii finali (farmacii şi spitale)”. În cazul reclamantului s-a constatat că acesta nu face parte din sfera subiecţilor plătitori ai contribuţiei, întrucât nu a comercializat în mod direct medicamente către farmacii şi spitale, chiar dacă acesta a vândut medicamente pe teritoriul României către distribuitorii angro, precizează DLA Piper.

De asemenea, potrivit motivării Curţii „contribuţia poate fi considerată drept justificată şi proporţională numai având în vedere reglementarea specială a medicamentelor care beneficiază de decontare din partea sistemului public de asigurări de sănătate”, şi concluzionează că „aceasta implică faptul că această contribuţie poate fi aplicată doar sumelor efectiv rambursate de către CNAS”.

Taxa de claw-back a fost contestată în nenumărate rânduri de producătorii şi importatorii de medicamente, fiind considerată incorectă, nesustenabilă, cu efecte sociale grave, printre care restricţionarea accesului pacienţilor la tratament farmaceutic cu preţuri accesibile. Inclusiv, Curtea Constituţională a decis, în 5 februarie, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, ridicată de Labormed Pharma, în Dosarul 5.121/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi constată că sintagma „care include şi taxa pe valoarea adăugată” din cuprinsul art.31 alin.(5) al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, astfel cum a fost completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 110/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile sănătăţii şi protecţiei sociale, este neconstituţională. Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Prin clawback statul taxează producătorii de medicamente pentru orice creştere a consumului peste nivelul aprobat prin bugetul de la începutul anului. În acest fel, statul renunţă să mai deconteze depăşirile de buget cu medicamente gratuite şi compensate, care au loc în fiecare an şi care impun rectificări bugetare.

Taxa este calculată ca procent din venituri şi se aplică tuturor companiilor care au în portofolii medicamente incluse pe listele de gratuite şi compensate. Plecând de la diferenţa dintre bugetul consumat şi cel stabilit, statul calculează trimestrial un procent care se va aplica cifrei de afaceri generate de produsele compensate.

Indiferent de evoluţia vânzărilor, toate companiile plătesc această taxă.

Potrivit datelor companiei de cercetare Cegedim, Johnson&Johnson ocupa anul trecut locul 13 în rândul companiilor farmaceutice din România, cu vânzări de 253,9 milioane lei şi o cotă de piaţă de 2,2%.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
EXCLUSIV Premieră în România. O firmă din Danemarca  vrea să ne asigure casele și mașinile, drumurile și autostrăzile. Care este sistemul?
EXCLUSIV Premieră în România. O firmă din Danemarca vrea să ne asigure casele și mașinile, drumurile și autostrăzile. ...
Chopin Forsikring A/S,o firmă de asigurare din Danemarca, a informat Autoritatea din țara sa de origine de intenția de ...
Petrom a construit 40 de mini-centrale electrice care ard gaz de sondă, pe câmp. Energia produsă asigură două treimi din consumul tuturor sondelor din România
Petrom a construit 40 de mini-centrale electrice care ard gaz de sondă, pe câmp. Energia produsă asigură două treimi ...
Petrom a mai deschis recent două mici centrale electrice de tip “gas to power” și a ajuns astfel la 40 de astfel de ...
Noul ministru al finanțelor, Adrian Câciu, îi dă replica primarului Nicușor Dan:  Aţi preferat marketingul!
Noul ministru al finanțelor, Adrian Câciu, îi dă replica primarului Nicușor Dan: Aţi preferat marketingul!
Adrian Câciu i-a replicat primarului general al Capitalei Nicuşor Dan care a precizat că ar dori o întâlnire cu ministrul ...