1EUR = 4.7785 RON | Bucureşti 6 º

Companii

Jumătate din companiile bune de cumpărat au dispărut din vizorul cumpărătorilor tip private equity

Companiile vânate de fondurile de investiţii de tip private equity sunt de două ori mai puţine decât în urmă cu cinci ani, potrivit administratorilor acestora. Multe au dificultăţi atât de mari de finanţare şi viitorul nesigur, iar altele sunt departe de a fi la fel de promiţătoare.

26 noi, 2012 | | ECONOMICA.net

Documente atasate:

Nu ne mai interesează nici jumătate din companiile cu care aveam discuţii acum cinci ani“, a dezvăluit, pentru ECONOMICA.NET, administratorul unui fond de investiţii de tip private equity.

Fondurile de investiţii de tip private equity cumpără firme promiţătoare, le dezvoltă şi le revând mai scump.

Nu am ţinut socoteala, dar sunt mult mai puţine“, a răspuns întrebării pusă de ECONOMICA.NET, Cristian Nacu, partner al companiei poloneze Enterprise Investors, unul dintre cei mai mari administratori de investiţii de tip private equity din România.

Problema este că fondurile de investiţi nu se mai înghesuie nici la companiile care, teoretic, sunt încă atractive. Poate cea mai importantă cauză: neînţelegeri greu de depăşit privind preţul de vânzare.

Pe de altă parte, nici „nu sunt multe echipe de management de fond private equty (PE) care să înteleagă oportunitpăţile din România şi, mai ales, să le poata fructifica cu succes“, a declarat, la rândul său, Cornel Marian, managing director al companiei suedeze de investiţii Oresa Ventures, una dintre cele mai vechi de pe piaţa noastră.

Evaluarea corectă a unei companii a devenit foarte dificilă, din cauză că nu se ştie ce se va întâmpla în economie în anii următori.

Cel mai important motiv pentru care nu vedem mai multe tranzacţii este incertitudinea mare care face dificilă discuţia despre viitor, despre proiecţii financiare şi implicit despre cât valorează o firmă“, adaugă Cornel Marian.

Tranzacţiile private equity din România s-au prăbuşit în ultimii ani, de la peste 289 de milioane de euro în 2008, la 66 de milioane de euro anul trecut. Numai în 2011, investiţiile au scăzut cu 45%, faţă de 2010, potrivit statisticilor corectate ale Asociaţiei Europene a fondurilor de Private Equity (EVCA).

Statistica arată şi mai rău, după metodologia veche a EVCA. Valoarea tranzacţiilor private equity (care includ şi finanţările atrase de la bănci) a suferit o cădere şi mai mare din 2007 (476 de milioane de euro), până acum, când băncile au devenit foarte refractare.

În 2008 fondurile de investiţii cumpărau (sau aduceau capital) în 32 de companii, iar anul trecut doar în 14.

 

Starea pieţei

Diferenţa dintre cât cer antreprenorii pentru companiile lor şi cât sunt dispuşi să dea fondurile de investiţii este încă foarte mare şi adeseori prea greu de micşorat prin negocieri.

Situaţia este îngreunată de aceleaşi dificultăţi de evaluare a unei companii şi mai ales a profiturilor ei viitoare. Pe acestea se bazează negocierile.

Există multe ţinte de investiţii dar... este nevoie de doi pentru un tango“, ne spune Cornel Marian de la Oresa Ventures.

Este păcat, potrivit opiniei investitorului, pentru că tocmai acesta „este un moment bun pentru unele companii, să se desprindă de pluton, şi să-şi consolideze poziţia în piaţă“, tocmai pentru că „băncile finanţează cu greu nevoia firmelor pentru investiţii sau capital de lucru, iar antreprenorii găsesc cu greu capital pentru ideile lor“.

Poate că acum sunt mai multe firme (atractive, n.r.) decât înainte de criză, care, cu un partener sau un actionar PE care aduce capital, focus strategic, acces la resurse şi la know-how, ar putea să aibă o creştere de valoare semnificativă“, contată directorul de la Oresa.

 

Sunt încă atractive

Firmele care reprezentau oportunităţi de investiţii în 2007 şi cu care Oresa a intrat în discuţii atunci „sunt în continuare active şi interesante. Au fost în general în poziţii bune şi au şansa să treacă criza cu bine, deşi bineinţeles că nu s-au adeverit proiecţiile financiare pe care le prezentau în 2007. Marja lor de profit s-a deteriorat pe măsura comprimării cererii pe piaţa în care operează“.

Unele sunt mai slabite de criză şi au nerezovate încă problemele cu care se confruntau. Printre aceste probleme, Cornel Marian identifică pe cea a modului de exit a unui antreprenor din afacerea pe care o dezvoltă.

Este vorba de un „plan de succesiune care să le permită acţionarilor să se retragă din companie, să se bucure de valoarea creată şi să permită firmei să meargă mai departe cu acţionari noi, fie prin finanţarea modernizării, fie prin extinderea organice, fie prin fuziuni & achiziţii.

În ultimii 4 ani, Oresa ca şi celelate fondurile de PE s-au concentrat pe portofoliul existent, „ca să se asigure că firmele în care au investit au resurse să treacă prin perioada de criză, sau pot beneficia de oportunitatile din piaţă“, mai spune directorul Oresa Ventures.

Oresa a sprijinit Somaco să cumpere un concurent pentru a se extinde în Transilvania şi a sprijinit Fabryo să fuzioneze cu Atlas, pentru a-şi consolida poziţia în piaţa de vopsele.

Oresa a făcut o singură achiziţie directă în aceasta perioadă RTC ProOffice.

Investiţiile care se vor face în anii următori vor fi, cred, foarte rentabile, pentru că vor prinde următorul ciclu economic de 5-7 ani“,conchide Cornel Marian.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO