Jumătate dintre gheţarii lumii riscă să dispară până în anul 2100 – studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Studiul, publicat în prestigiosul jurnal Science, oferă cele mai precise proiecţii de până în prezent cu privire la viitorul a aproximativ 215.000 de gheţari din întreaga lume.

Autorii au atras atenţia asupra importanţei acţiunilor împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră responsabile de schimbările climatice pentru a limita topirea gheţarilor şi consecinţele acestui fenomen, în special creşterea nivelului mărilor.

„Cred că există o mică licărire de speranţă şi un mesaj pozitiv în studiul nostru, pentru că ne spune că putem face diferenţa, că acţiunile contează”, a declarat pentru AFP Regine Hock, coautoare a cercetării.

Particularitatea acestei lucrări este acela că a fost studiat efectul direct asupra gheţarilor în mai multe scenarii ale încălzirii globale (+1,5 grade Celsius, +2 grade Celsius, +3 grade Celsius şi +4 grade Celsius), pentru a ghida cât mai bine deciziile politice.

În cazul în care creşterea temperaturii este limitată la 1,5 grade Celsius peste valorile din era preindustrială – cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris asupra climei – atunci 49% dintre gheţarii lumii vor dispărea până în 2100.

Această pierdere va reprezenta aproximativ 26% din masa totală a gheţii, cei mai mici gheţari fiind primii afectaţi. Ca urmare, cercetătorii estimează că nivelul mării va creşte cu aproximativ 9 centimetri (o creştere care se va adăuga la cea asociată, de exemplu, cu topirea calotelor glaciare).

„Regiunile cu gheaţă relativ redusă, cum ar fi Alpii, Caucazul, Anzii sau vestul Statelor Unite, îşi pierd aproape toată gheaţa până la sfârşitul secolului, indiferent de scenariul emisiilor”, a explicat Regine Hock, cadru didactic la Universitatea din Oslo.

În cazul în care creşterea temperaturii ajunge la 4 grade Celsius – cel mai sumbru scenariu analizat – gheţarii cei mai mari, de exemplu cei din Alaska, vor fi mai afectaţi. Ar dispărea 83% dintre gheţari, ceea ce reprezintă 41% din masa totală a gheţii şi o creştere cu 15 centimetri a nivelului mărilor.

„S-ar putea să nu pară mult, 9 cm până la 15 cm” a declarat pentru AFP Regine Hock, care a studiat gheţarii întreaga sa carieră. Însă, aceste niveluri reprezintă o „mare sursă de îngrijorare” deoarece cu cât sunt mai mari cu atât vor provoca inundaţii majore în caz de furtuni şi, prin urmare, „mult mai multe daune”. Ceea ce se întâmplă deja – nivelul mărilor creşte cu aproximativ 3 mm în fiecare an.

Deglaciaţie totală

Pentru moment, lumea se îndreaptă către o încălzire cu 2,7 grade Celsius, ceea ce ar conduce la o deglaciaţie aproape completă în Europa centrală, vestul Canadei şi Statele Unite, chiar şi în Noua Zeelandă.

Aceste proiecţii, care sunt mai alarmante comparativ cu cele utilizate în prezent de experţii în climă ai ONU din Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change – IPCC, sau GIEC după denumirea în limba franceză), au fost posibile datorită datelor noi cu privire la variaţiile de masă ale fiecărui gheţar din lume în ultimele decenii. Aceste date au făcut posibilă o mai bună calibrare a modelului matematic folosit pentru a anticipa viitorul.

De asemenea, au fost luate în considerare procese care nu fuseseră integrate în studiile anterioare, cum ar fi efectul acoperirii gheţarilor cu resturi, sau desprinderea aisbergurilor din unii gheţari.

Gheţarii studiaţi nu reprezintă decât „1% din toată gheaţa de pe Pământ”, dar sunt „mult mai sensibili” comparativ cu alte zone cu gheaţă deoarece sunt adesea situaţi în regiuni în care temperaturile sunt mai apropiate de punctul de topire.

Astfel, ei „au contribuit în ultimele trei decenii la creşterea nivelului mărilor aproape la fel de mult ca şi calotele glaciare din Groenlanda şi Antarctica luate împreună”, a subliniat Hock.

Dispariţia gheţarilor va avea consecinţe şi asupra resurselor de apă. Ei reprezintă un important rezervor de apă pentru aproximativ 2 miliarde de persoane.

„Vara, în numeroase regiuni, este cald şi secetă, iar gheţarii compensează această pierdere de apă”, a explicat cercetătoarea. Iar pierderea lor „nu doar că va schimba sezonalitatea, (…) ci va exista şi mai puţină apă în total”.

Traficul ambarcaţiunilor pe râurile cu nivel redus, sau chiar turismul în zona gheţarilor mici, care sunt mai accesibili, vor fi de asemenea afectate.

Limitarea dezastrului este încă posibilă, a subliniat Regine Hock. Însă, „dacă acest lucru se va întâmpla depinde de factorii de decizie”.