Juriştii critică modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaţilor

Economica.net
12 12. 2013
cameradeputatilor_27524600

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) apreciază, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX, că prin propunerile de modificare, „fără o dezbatere publică reală şi fără puncte de vedere exprimate de practicienii de la instanţele din teritoriu”, se încearcă să fie instituită o „lege penală mai favorabilă” pentru categoriile de persoane referitor la care noile coduri nu conţin dispoziţii mai indulgente.

Astfel, prin eliminarea parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, „se va proceda la o exonerare de răspundere penală pentru toate infracţiunile unde subiectul activ este un funcţionar public sau funcţionar”, arată AMR.

„Apreciem că, prin această modificare, legislaţia română va intra în contradicţie flagrantă şi cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie pe care România le-a ratificat în anul 2002, respectiv 2004 şi anume: Convenţia penală împotriva corupţiei a Consiliului Europei şi Convenţia ONU asupra corupţiei, prin intermediul cărora se solicită statelor părţi ca în incriminarea corupţiei să fie dată o definiţie cât mai cuprinzătoare categoriilor de funcţionari”, susţine sursa citată.

Potrivit AMR, România se va afla într-o „situaţie de neconformitate cu standardele de cooperare judiciară internaţională,” nemaifiind în măsură să execute cereri de asistenţă judiciară în materie penală cu referire la aceste categorii de persoane, atunci când se aplica regula dublei incriminări.

Referitor la proiectul de lege ce prevede ca amnistierea să se aplice în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de până la şapte ani, precum şi graţierea în cazul pedepselor de până la şase ani, reprezentanţii AMR susţin că aceste limite sunt prea mari, din perspectiva efectelor juridice pe care le vor produce.

„În ce priveşte sfera infracţiunilor exceptate de la aplicarea beneficiului graţierii, considerăm de asemenea că este de neacceptat aplicarea beneficiului graţierii pentru o serie de infracţiuni considerate grave prin modul de reglementare şi natura atingerii adusă relaţiilor sociale ocrotite de norma penală, cum ar fi: infracţiunile de abuz în serviciu în formă calificată, luarea de mită, darea de mită, traficul de influenţă, (…) infracţiunea de spălare a banilor, infracţiunile prevăzute de Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului, precum şi a infracţiunilor de corupţie din legea specială”, au completat reprezentanţii AMR.

Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), susţine că este „frustrant” faptul că textul de lege privind modificarea Codului penal a mai fost discutat în Parlament, moment la care au participat şi reprezentanţi ai CSM, ai instanţei supreme şi ai Parchetului general, amendamentele fiind respinse de comisiile juridice.

„Nu ştiu cum s-a ajuns să se rediscute. Noi, CSM, nu am prezentat niciun punct de vedere. (…) Riscul, la acest moment, dacă legea va fi promulgată, este acela că s-ar goli de conţinut dosarele penale aflate pe rol, iar cei care au primit condamnări vor fi eliberaţi din închisoare. Mai mult, noţiunea de ‘funcţionar public’ nici măcar comuniştii nu au îndrăznit să scoată”, a mai spus Dumbravă, pentru MEDIAFAX.

Membrul CSM a adăugat, referitor la proiectul de lege care schimbă limitele stabilite la amnistiere şi graţiere, că acestea sunt mult prea mari. „Populaţia penitenciarelor este de circa 33.000 de deţinuţi. Majoritatea nu sunt închişi pentru omor, ci pentru infracţiuni minore, de furt, tâlhărie. Limita de şase ani nu înseamnă decât că mii de deţinuţi vor pleca acasă, însă nu există niciun demers pentru a-i ajuta pe aceşti oameni să se reintegreze. Nu se ştie dacă nu cumva, pentru că nu există o reeducare a acestora, ei nu vor ieşi şi nu vor comite noi infracţiuni”, a comentat Dumbravă.

Judecătorul Mihail Udroiu, detaşat la DIICOT, a declarat, pentru MEDIAFAX, că trebuie analizat impactul pe care îl va avea Codul Penal dacă modificările vor intra în vigoare, el adăugând că „este cale lungă până la acel moment”.

„Referitor la amnisitere şi graţiere, trebuie menţionat că niciuna dintre legile de până acum nu a depăşit limita de pedeapsă de cinci ani, ca să nu vorbim de şapte ani. Interesant de văzut este dacă a fost făcut un studiu de impact cu privire la această lege. Pe calcule generale, nu poţi face o judecată de valoare”, a spus Udroiu.

Potrivit lui Udroiu, Administraţia Naţională a Penitenciarelor ar fi trebuit să realizeze un studiu din care să reiasă efectele concrete cu privire la populaţia din penitenciare şi procentul persoanelor care ar putea să iasă din închisoare, dacă legea va intra în vigoare în această formă.

„Dacă se constată cu 1 – 2% dintre condamnaţi vor ieşi din penitenciar, atunci legea nu îşi atinge scopul propus. Astfel, ar trebui ca proiectul de lege să arate şi impactul previzibil pe care în are asupra condamnaţilor, fie că ei execută pedeapsa cu executare, fie cu suspendare”, a menţionat magistratul.

Mihail Udroiu a adăugat că principala motivaţie privind graţierea pedepselor de până la şase ani şi amnistierea celor de până la şapte ani ar fi rezolvarea problemelor pe care România le are cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Asta în condiţiile în care statul român a pierdut mai multe procese la CEDO, din cauza condiţiilor de detenţie.

„Dacă problema de la Strasbourg nu este rezolvată, atunci înseamnă că legea nu are niciun efect”, a completat Udroiu.

Referitor la scoaterea preşedintelui şi a parlamentarilor din rândul funcţionarilor publici, avocatul Georghiţă Mateuţ a declarat, pentru MEDIAFAX, că această categorie trebuie, în opinia lui, definită.

„Trebuie să se facă modificări ale definiţiei legale a funcţionarilor publici, pentru a putea fi scoase anumite categorii profesionale”, consideră avocatul.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea articolului 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

Prin această decizie, preşedintele şi parlamentarii ies şi de sub incidenţa articolului 253 indice 1 din Codul penal, privind conflictul de interese, definit drept „fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură”.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.

De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.

Conform raportului, obţinut de MEDIAFAX, printr-un amendament propus şi adoptat de Comisia juridică, preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că „prin «funcţionar public» se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, „prin «funcţionar» se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.

Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: „Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”.

Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, în urma acestor modificări aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.

DNA a precizat că preşedintele, senatorii şi deputaţii, avocaţii, notarii şi executorii judecătoreşti nu vor mai putea fi cercetați şi sancţionaţi pentru infracţiuni de corupţie şi infracţiuni asimilate celor de corupţie, cum ar fi luarea de mită şi abuzul în serviciu.

„Menţionăm că pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA”, a arătat instituţia, într-un comunicat de presă.

Consiliul Superior al Magistraturii a criticat, la rândul său, modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că va retrimite Parlamentului legea prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici, el menţionând că „nu putem confunda Preşedinţia şi Parlamentul cu un butic din Gara de Nord”.

Şeful statului a mai spus că modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaţilor sunt „dramatice” şi „dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie” precum DNA sau ANI.